Acesta este un semn că cererea pentru sejururile la munte şi în staţiunile balneare este în creştere, ceea ce a stimulat investiţiile în dezvoltarea de noi unităţi. Datele aferente anului 2017 arată că doar în staţiunile montane erau anul trecut aproape 64.000 de paturi (18,5% din capacitatea totală de cazare din ţară), faţă de 57.000 de paturi în 2016, în timp ce în staţiunile balneare erau înregistrate 36.600 de paturi, faţă de 35.600 de paturi în anul anterior. De altfel, agenţiile de turism care vând destinaţiile interne şi-au crescut vânzările anul trecut pe pachetele în staţiunile montane şi cele balneare.

„Numărul de turişti care au mers în vacanţă în staţiuni montane şi balneare s-a dublat anul trecut, pentru anul acesta estimăm o creştere cu 50% a numărului de turişti pentru aceste zone. Este nevoie de capacităţi suplimentare de cazare pentru că cererea pentru turismul intern este în creştere, potenţată şi de voucherele de vacanţă. Mai mult, şi partenerii străini au început să aibă cereri pentru aceste destinaţii interne“, a spus Lucia Morariu, proprietara agenţiei de turism Eximtur din Cluj-Napoca.

Capitala şi oraşele reşedinţă de judeţ, cu excepţia oraşului Tulcea (unde este Delta Dunării), adunau anul trecut 87.000 de paturi (25% din capacitatea totală de cazare din ţară), faţă de 85.800 de paturi în 2016, semn că şi aici au existat investiţii în infrastructura de cazare.

„Focusul investiţional în cazare rămâne pe Brașov, București, Cluj, Timișoara, Iași, Craiova şi Constanţa, unde se face turism de business, dar nevoia de investiţii în infrastructura de cazare de calitate este mare, sunt încă multe oportunităţi de-a pătrunde pe zona leisure în staţiuni balneare, montane sau pe litoral, unde există deja proprietăţi care înregistrează venituri totale pe cameră disponibilă peste valorile înregistrate de unităţile din oraşele care reprezintă în continuare focusul investiţional“, a spus Sorin  Ionescu, CEO  al companiei de consultanţă hotelieră Fivestar Hospitality.

Staţiunile din zona litoralului, cu excepţia oraşului Constanţa, adunau 80.000 de paturi, în timp ce staţiunile din Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea) aveau aproape 3.900 de paturi, faţă de aproape 3.700 de paturi cu un an în urmă.

Alte 70.000 de paturi figureză în alte localităţi, arată datele de la Statistică. În total, în România infrastructura de cazare este formată din 343.000 de paturi în unităţile turistice, potrivit datelor din 2017, faţă de 328.000 de paturi în 2016, arată aceiaşi sursă. Cele mai multe paturi sunt în hoteluri, respectiv 193.000 de paturi în cele 1.577 de hoteluri, mai arată datele de la Statistică.

Anul trecut, în unităţile de cazare din ţară au sosit 12 milioane de vizitatori (români şi străini), faţă de 10,9 milioane de vizitatori în anul anterior, arată datele de la Statistică.

Brașovul a fost vizitat anul trecut de 1,246 milioane de turiști, județul nostrum clasându-se pentru prima dată după revoluție pe locul doi în clasamentul ospitalității, după București (2,044 milioane de turiști), dar înaintea Constanței, care a avut un număr de 1,235 milioane de turiști. Din totalul turiștilor, circa 199.600 au fost turiști străini. Totuși, Brașovul rămâne pe locul trei în ceea ce privește numărul de înnoptări, cu 2,5 milioane de înnoptări, pe primul loc clasându-se în continuare Constanța, litoralul atrăgând turiștii pentru mai multe nopți decât muntele, arată datele Institutului Național de Statistică.

Capacitatea de cazare a structurilor de primire turistică a Brașovului este de 26.919 locuri. În totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, hotelurile dețin ponderea de 43,6%, pensiunile agroturistice 21,4%, pensiunile turistice 17,7%, vilele turistice 5,5%, cabane turistice 3,6%, hosteluri 3,0%, moteluri 2,4%, şi celelalte tipuri de structuri de primire 2,8%.
Unităţile de cazare clasificate cu 3 stele reprezintă 51,4% din capacitatea de cazare în funcţiune, urmate în ordine descrescătoare de cele cu 4 stele (23,1%), 2 stele (13,6%), o stea (6,5%), 5 stele (3,8%) şi neclasificate (1,6%).

Similare