Exclusiv
Un procuror anost si netot „specializat” in infractiuni economice si spalarea banilor in vreme ce el credea ca T.V.A.-ul este „rulaj”/ Modus operandi: cu ce documente erau „incarcate” dosarele pe care le instrumenta si ce martori utiliza
Pentru deontologii care ii promoveaza aberatiile procurorului „specialist” Negulescu Mircea:
Urmăriți comunicatul de presa dat de „Portocală” in dosarul nr 465 si verificați informațiile publice în care se „falea ” că a pus sechestru pe conturile a peste 100 de firme (majoritatea prahovene).
In fapt, procurorul inculpat a urmarit distrugerea mediului de afaceri din Prahova in favoarea gruparii de criminalitate economico-financiara organizata al carui exponent era si este.
Solicitați PCA Ploiești și Parchetul Tribunalului Prahova cate dosare au fost redistribuire după plecarea lui Portocală la DNA (si pe care le avusese in lucru „specialistul” și veti avea o MARE surpriză. Aproape toți au primit clasare si conturilor acestora au fost deblocate, dar după 3 -4 ani dupa ce au suferit prejudicii mari. Unii nici nu au mai rezistat…
A raspuns cineva, răspunde cineva? L-a întrebat public cineva pe acest „specialist” care spune că este specializat în infracțiuni economice când pentru el T.V.A. -ul este „rulaj”?
Suntem curiosi ce va raspunde intr-un dosar penal (unul din cele 81 pe care le detine cu mandrie pe numele sau) in care este acuzat ca a dat o solutie de clasare in mafia materialului lemnos in vreme ce exista la dosarul cauzei stenograme si inregistrari audio efectuate de politie si parchet in care se vorbeste in clar despre o mita de un milion de euro, beneficiarul fiind „regina” din PNL Prahova?
Vom publica toate aceste stenograme semnate si stampilate de autoritati!
Dar se reamintim cititorilor modus operandi al procurorului „specialist” Negulescu Mircea de la unitatea de „elita” a DNA: cu ce documente erau „incarcate” dosarele pe care le instrumenta si ce martori utiliza, normal, fara inregistrarea audio-video a declaratiilor (nu putea sa sa inregistreze cand dicta, nu?).
GĂINA LUI NEGULESCU DE LA POLIŢIA LOCALĂ PLOIEȘTI
“… Atunci baba se duce in poiată, găbuieşte găina, o apucă de coadă şi o ia la bătaie, de-ţi venea să-i plangi de milă! Biata găină, cum scapă din manile babei, fuge pe drumuri. Şi cum mergea pe drum, găseşte şi ea o mărgică ş-o inghite. Apoi răpede se intoarce acasă la babă şi incepe de pe la poartă: „Cot, cot, cotcodac !” Baba iesă cu bucurie inaintea găinei. Găina sare peste poartă, trece iute pe langă babă şi se pune pe cuibariu; şi, după vrun ceas de şedere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, să vadă ce i-a făcut găina!… Şi, cand se uită in cuibariu, ce să vadă? Găina se ouase o mărgică. Baba, cand vede că ş-a bătut găina joc de dansa, o prinde ş-o bate, ş-o bate, păn-o omoară in bătaie! Şi aşa, baba cea zgarcită şi nebună a rămas de tot săracă, lipită pămantului. De-acu a mai manca şi răbdări prăjite in loc de ouă; că bine şi-a făcut ras de găină şi-a ucis-o fără să-i fie vinovată cu nemica, sărmana! …”
Domnisoara MOCANU GABRIELA ISABELA isi descoperise in vara anului 2015 veleitati de Mata Hari. In loc sa se ocupe de problematica juridica din cadrul institutiei, care zace nerezolvata de cand a fost angajata pe acolo (fraudulos zice ea intr-o declaratie sub prestare de juramant si intr-un autodenunt date la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti), s-a gandit cu capul ca-i poate fi utila procurorului „ZDREANTA” intr-o panaramă de dosar in care acesta il ancheta („ca asa voia muschii lui”), pe fostul sau sef ierarhic, directorul general TOADER CRISTINEL.
Predecesoare – in munca de culegere in secret de date si informatii „care intereseaza solutionarea dosarului” – a „sculei multifunctionale”, GHEORGHE CARMEN DANIELA (despre care v-am povestit intr-un articol anterior), domnisoara MOCANU s-a pus la dispozitia organului, mai ales dupa ce aflase, probabil, ce viril si periculos e „PORTOCALA”.
N-am inteles, nici dupa ce am citit de trei ori transcriptul convorbirii, de ce si-a ales-o ca tinta pe doamna CORNELIA TERECOASA, functionar public la Prefectura Prahova. Dupa toate datele noastre de cunoastere, doamna era cel mai putin indicata, dar fie „ZDREANTA” era dus cu biscuitii, ca de obicei, fie domnisoara MOCANU avea, ea, din „surse proprii”, niste semnale cum ca doamna TERECOASA ar fi depozitara unor informatii zdrobitoare pentru probarea vinovatiei lui TOADER.
Cert este ca, neavand de facut mare lucru nici la serviciu, nici pe acasa, aceasta Mata Hari de Dâmbu, obisnuita cu atmosfera de mahala de la Politia Locala Ploiesti si rodata in bârfe, şmenuri şi şuşanele, se prezinta la intalnirea “la un ceai”, de 11:30, cu doamna TERECOASA, de la care spera sa se intoarca la Negulescu “bogata” in informatii de interes major pentru bunul mers al anchetei.
Asa cum va puteti da seama si dv. citind redarea la dialog facuta de ofiterul de politie judiciara, precum si pe cele punctate de noi mai jos, in articol, madame MOCANU a gasit o mărgică si s-a dus, precum gaina babei, cotcodacind, la „ucigasul de destine”, caruia i-a pus triumfatoare in fata inregistrarea facuta in secret, in mediu ambiental (bă, ne-am dat dreacu cu totii!) a discutiei cu doamna TERECOASA.
Din Procesul verbal intocmit la data de 02 iunie 2015, comisarul de politie Georgescu Leonard, ofiter de politie judiciara din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Prahova – Serviciul de Investigare a Criminalitatii Economice, in care se consemneaza dialogul dintre MOCANU GABRIELA ISABELA si TERECOASA CORNELIA din cadrul Prefecturii Judetului Prahova, convorbire inregistrata de MOCANU pe data de 28.05.2015, reies foarte multe aspecte ce intereseaza ancheta penala (sanchi!) desfasurata in ds. nr. 636/P/2014 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, cauza instrumentata de procurorul Negulescu Mircea, in care erau cercetati TOADER CRISTINEL s.a. pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu.
Enumeram exemplificativ, si nu limitativ, pe urmatoarele:
Interlocutoarea lui MOCANU nu mai fumeaza asa mult pentru ca „a fost cu mana fisurata”;
Mocanu trebuie sa se duca la o inmormantare, prilej cu care trebuie sa cumpere niste flori, context in care recunoaste ca nu a mai fost pe la mormant „de atata vreme”;
Ambele femei s-au intalnit pe strada, in aceeasi zi, la ore diferite, cu TOADER CRISTINEL, din dialogul lor cu acesta rezultand aspecte fulminante: „Da, da” ; „…si o cerere” ; „… dar iti dai seama. Na!” ; „Mda !” ; „Hm !” ; „Ă !” ;
Doamna TERECOASA vrea sa iasa mai repede la pensie si isi strange adeverintele care atesta vechimea in munca; la momentul vorbirii era, insa, preocupata de un parastas si de Mosii de vara (Sambata mortilor) ; domnisoara MOCANU, insa, nu face parastas mare, ci doar oale de lut cu orez cu lapte (iami, iami !) ; amandoua cad de acord ca e bine sa pui si niste sarmale in foi de vita;
A nascut Iuliana (baiat) si a venit mama ei la ea; MOCANU s-a intalnit cu dansa, atentie!, printre blocuri! Culegea frunze de tei. Nasol! ;
Pe domnisoara MOCANU o doare piciorul, si de aceea nu vorbeste cu nimeni, nu se uita in presa, are programul ei, ajunge acasa, se spala si sta in pat;
Domnisoara MOCANU bea numai ceaiuri din plante, avand in curte menta, salvie, galbenele iar de pe dealuri aduna sunatoare si coada soricelului.
Bine, va iertam, nu mai continuam, desi, pana la sfarsit, dialogul este cel tipic intre doua cucoane care mai schimba si ele, complet aleatoriu, cum le trazneste prin cap, pe moment, cate o parere, o idee, o barfa sau un sfat.
Totusi, de ce v-am deranjat cu acest articol ?? Va explicam imediat, pentru ca acum vine partea cea mai interesanta (dintr-un punct de vedere) si aiuritoare (din perspectiva afirmatiilor oscilante si brusc schimbatoare ale juristei MOCANU).
CUM ISI DA MOCANU CU STANGUL IN DREPTUL SI TOT EA CERE PENALTY
In denuntul din data de 27.05.2015 formulat in dosarul nr. 636/P/2014 in fata procurorului Negulescu Mircea de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti precum si, similar, in declaratia de martor tot din 27.05.2015, MOCANU GABRIELA ISABELA a declarat sub prestare de juramant si a semnat ca, in esenta, mai multe concursuri profesionale organizate si desfasurate pentru ocuparea unor posturi / functii, publice sau contractuale, la Politia Locala Ploiesti au fost fraudate la cererea directorului general din acea perioada, TOADER CRISTINEL.
Mai mult, de noaptea mintii, individa se autodenunta si declara ca si ea ocupa ilegal functia de sef serviciu pentru ca l-a mituit pe TOADER cu … 1000 euro, „din care si el, la randul sau, trebuia sa-i imparta cu membrii comisiei de examinare”.
A doua zi, pe 28.05.2015, daca va puteti inchipui ca exista un asemenea caracter uman, in discutia pe care singura si-o inregistreaza cu doamna CORNELIA TERECOASA, MOCANU GABRIELA ISABELA SPUNE CU SUBIECT SI PREDICAT CA EXAMENELE / CONCURSURILE AU FOST IN REGULA SI CA „A LUAT CINE A PARTICIPAT SI A INVATAT” !!
Dv. mai intelegeti ceva?! Noi, nu!
Sunt cateva variante de raspuns:
Domnisoara sef serviciu este amnezica si ii recomandam sa-si administreze un complex de minerale, vitamine si suplimente,
Domnisoara MOCANU are un IQ submediocru si o compatimim, dar nu intelegem ce cauta in acea functie publica de raspundere,
Functionarul public MOCANU are, probabil, o tulburare bipolara cu episoade mixte, si atunci situatia este si mai grava.
Adica, stimati cititori, mai pe romaneste: un om normal in ratiune, nu poate ca astazi sa sustina una si, maine, in aceeasi problema, sa sustina fix contrariul!
AVERTIZAM CA DOMNISOARA CONSILIER JURIDIC MOCANU GABRIELA ISABELA A COMIS O POSIBILA FAPTA PENALA PRIN INREGISTRAREA CONVORBIRII CU DOAMNA TERECOASA
Aceasta poate fi cea prevazuta si pedepsita de art. 226 Cod penal – Violarea vietii private, in conditiile in care:
Convorbirea nu justifica un interes legitim, deoarece Mocanu nu avea nicio atributie, nici pe linie de serviciu si nici in alt context, persoana vatamata nefiind avertizata ca este inregistrata audio, nedandu/si acordul.
Nu a rezultat din convorbire vreo infractiune si, mai mult, nu s-a contribuit la dovedirea vreuneia.
Nu a surprins in inregistrare fapte de interes public cu semnficatii pentru viata comunitatii, iar divulgarea acestora nu ar prezenta avantaje publice mai mari decat prejudiciul pe care l-a produs persoanei vatamate, Terecoasa.
Interesant este faptul ca Mocanu a inregistrat aceasta convorbire in data de 28.05.2017, la o zi dupa ce a scris denuntul si declaratiile de martor in fata procurorului, astfel ca nici infractiunea de ticluire de probe nu ar fi departe de adevar. In convorbirea inregistrata ilegal, Mocanu afirma “… organizate, cu inscrieri, cu candidati, cu…participanti. A luat cine a participat …si a invatat”, in totala contradictie cu denuntul si declaratiile date de aceasta cu o zi inainte.
Nu in ultimul rand, nu este deloc clar cum a fost pontata la serviciu domnisoara MOCANU pe data de 28.05.2015, cand dumneaei era intr-un restaurant incepand cu ora 11.3o, in timpul serviciului.
Pentru confruntare, anexam in facsimil toate documentele / materialele pe care ne-am bazat articolul.
In concluzie, cam astea sunt marile dosare efectuate de specialistul „Portocala” care a distrus agentii economici din Prahova pentru interesele de grup ale sale si ale acolitilor si sa isi satisfaca „fetisurile”. Vom Reveni. (Cristina T.).
28.05.2017 TERECOASA
DENUNT (1)
0_DECLARATIE-MARTOR
DECLARATIE-MARTOR 2
Exclusiv
Incisiv de Prahova lansează „Incisiv Politic”, singurul hub de marketing politic digital profesionist – Ziarul Incisiv de Prahova
Republica IOR: când Mina își votează singură salariul, iar Darău vânează povești la Kiev
La Ministerul Economiei nu mai vorbim despre guvernanță corporativă, ci despre guvernanță de clan. În timp ce ministrul Ambrozie Irineu Darău se plimbă pe axa București–Kiev ca „luptător împotriva dezinformării”, la București, sub nasul lui, se organizează un mecanism de prăduială cu ștampilă și antet pe S.C. IOR S.A., companie strategică în industria de apărare, cu certificare NATO.
Potrivit documentelor intrate în posesia redacției, la IOR se pregătește un festin: măriri de indemnizații de peste 400%, funcții inventate, salarii obscene pentru oameni plantați politic și o baricadă birocratică ridicată special pentru a nu pătrunde nici control, nici lege, nici bun-simț.
„Eu sunt Statul, eu îmi dau voie singură!” – Modelul Mina
În centrul combinației stă Camelia Andreea Mina, funcționară de stat transformată în stat în stat. O situație de un absurd juridic care, într-o țară normală, ar duce direct la parchet, nu la mărire de leafă:
- la minister: Director al DAPS – Direcția de Administrare a Participațiilor Statului; adică omul care, în numele statului, supraveghează companiile la care statul e acționar, inclusiv IOR S.A.;
- la IOR: Președinte al Consiliului de Administrație – adică omul care conduce compania pe care, teoretic, ministerul trebuie s-o controleze.
Pe 14 mai 2026, AGOA de la IOR S.A. are pe ordinea de zi lovitura de grație: Mina, în dublul ei rol, își pregătește mărirea propriei indemnizații de la circa 4.645 lei/lună la 20.450 lei brut. Mina de la Minister îi aprobă Minei de la IOR să bage mâna până la cot în bugetul unei fabrici cu datorii la ANAF și fără Buget de Venituri și Cheltuieli aprobat pe 2026.
Conflictul de interese e betonat pe două niveluri:
- Mina controlează Mina: ministerul supraveghează compania, dar aceeași persoană e și supraveghetor, și supravegheat. Statul se uită în oglindă și își dă „ok”-ul.
- Beneficiarul își votează singur banii: creșterea indemnizației este propusă de chiar persoana care va încasa suma. OUG 109/2011 există doar ca decor, nu ca lege.
Asta nu mai e „guvernanță corporativă”. E auto-guvernanță de buzunar.
„Expertă de LinkedIn” pe hârtie, dezastru în fabrică pe teren
Pe rețelele profesionale, Camelia Mina e prezentată ca „Senior Advisor”, „expert în guvernanță strategică”, campioană la hashtag-uri cu „transparență”, „accountability” și „leadership”.
În realitate, potrivit sesizărilor oficiale ale Sindicatului Independent IOR, „expertiza” arată așa:
- numirea unui Director Financiar inexistent în actul constitutiv – Alexandru Butiseaca, funcție fantomă creată din pix;
- atribuirea unui salariu de 58.000 lei brut/lună acestui director-fantomă, în timp ce muncitorii iau circa 3.500 lei net;
- incapacitate totală de a opri degradarea fabricii, în timp ce la nivel de titulatură se flutură „Strategic Leadership”.
Cu alte cuvinte, la IOR avem „Leadership strategic” pentru sinecuri, și faliment operațional pentru companie. Muncitorii duc fabrica în spate, „experții de LinkedIn” duc indemnizațiile în conturi.
Adriana-Laura Miron: spălătoria de dosare și storcătorul de sesizări
Ce ar fi un clan fără un om de serviciu al tăcerii? În ecuația de la Economie, piesa cheie este Adriana-Laura Miron, Secretar General al ministerului, instalată prin Decizia 131/22.04.2026.
Rolul ei, potrivit documentelor și sesizărilor citate:
blocarea oricărei anchete și asigurarea imunității pentru „clanul Mina & co.”
- sesizată de sindicate despre ilegalitățile de la IOR, Miron nu reacționează;
- primește o adresă de avertizare de la AMEPIP (nr. 3120/27.03.2026) care cere respectarea legii – și o tratează ca pe o hârtie de împachetat;
- sub mandatul ei, ministerul se transformă în fortăreață: sesizările Corpului de Control sunt îngropate, iar detașările politice înlocuiesc concursurile pe merit.
Pe scurt, Miron e curățătorul oficial al urmelor. Totul într-un minister controlat politic, transformat într-un buncăr al impunității.
IOR – companie strategică, tratată ca bancomat de partid
În timp ce linia de credit de la CEC BANK trebuie renegociată – semn clar că societatea e sub presiune financiară reală – administratorii își votează creșteri de indemnizații ca și cum IOR ar fi Big Tech, nu o fabrică sufocată de datorii.
Pe 14 mai, acționarii – mii de persoane fizice și juridice, compania fiind listată la BVB (simbol AERO) – sunt chemați să valideze, în bloc:
- creșterea indemnizațiilor administratorilor de la ~4.645 lei la 20.450 lei/lună;
- numirea unui al cincilea administrator cu afiliere USR, Adrian Jean Coloman, jurist, introdus prin ordin ministerial;
- renegocierea unei linii de credit ale cărei condiții reale nu sunt clar explicate public;
- împuternicirea reprezentantului MEDAT, controlat politic, să semneze în numele companiei.
Acționarii minoritari nu au primit vreo justificare economică serioasă pentru:
- creșterea de 4 ori a indemnizațiilor,
- ieșirea discretă din scenă a lui Macoveiciuc Alexandru Costin,
- motivele reale ale renegocierii creditului.
În loc de transparență, se livrează fapte împlinite. În loc de dezbatere, se oferă ordonanță de tip „semnează și taci”.
Ministrul Darău: vânător de „fake news” la Kiev, orb la hoțiile din minister
Și, în timp ce tot acest tablou se desfășoară sub geamurile ministerului, unde este ministrul Economiei, Irineu Darău?
La Kiev, în „misiune” de combatere a dezinformării. Ironia e atât de groasă încât nici nu mai intră pe ușă:
- ministrul caută „fake news” în Ucraina,
- în timp ce ignora documentele oficiale și sesizările care vorbesc despre prădăciuni la IOR;
- deplasarea nu este decontată de minister – ceea ce deschide o întrebare simplă: cine plătește plimbările ministrului, în timp ce o companie strategică se scufundă?
Titularul portofoliului pare mai preocupat să-și lustruiască imaginea de „luptător cu propaganda”, decât să oprească jaful cu antet ministerial de acasă.
Consiliul IOR: comisari politici cu mandat până în 2030
Consiliul de Administrație al IOR S.A. a fost constituit în ianuarie 2026, cu cinci membri, mandate până în 2030, în baza art. 29¹ alin.(2) din OUG 109/2011:
- Mina Camelia Andreea – Președinte
- Ioana Marius – Membru
- Radu Gabriel – Membru
- Macaveiu Mihai Ion – Membru
- Macoveiciuc Alexandru Costin – Membru (plecat între timp, fără explicații publice)
Macoveiciuc dispare discret, e mutat deja la „Consiliul anterior” pe site. Locul lui urmează să fie luat de Adrian Jean Coloman, jurist, cu afiliere USR, introdus prin ordin al ministrului USR.
Întrebările evidente:
- De ce pleacă Macoveiciuc după doar câteva luni?
- De ce este înlocuit cu un om cu profil politic clar al partidului care controlează ministerul?
- Este acesta un consiliu de administrație sau un consiliu de partid?
Ceea ce se conturează nu e o eroare de management, ci o destructurare cu premeditare. AGOA din 14 mai riscă să betoneze definitiv controlul politic asupra unui activ strategic al României.
De la companie NATO la bancomat de partid
IOR S.A. nu este un butic privat. Este o companie cu 90 de ani de tradiție, producător din industria de apărare, cu certificare NATO AQAP 2110 și acțiuni tranzacționate la bursă.
Și totuși:
- o funcționară de minister conduce consiliul companiei pe care ministerul trebuie să o supravegheze;
- aceeași persoană propune și votează mărirea propriei indemnizații de patru ori;
- un administrator pleacă fără explicații, iar locul lui e ocupat de un om de partid;
- sindicatele și instituțiile de control trimit avertizări, iar la minister se instalează tăcerea complice.
Regulile guvernanței corporative sunt călcate în picioare, în timp ce pe hârtie se invocă standarde, proceduri și acronime.
Cine mai oprește Caracatița?
Documentele sunt pe masă. Numerele sunt clare. Structura este vizibilă cu ochiul liber: „Clanul Mina & Miron”, sub acoperișul unei conduceri politice care se preface că nu vede nimic, transformă o companie strategică într-un bancomat cu acces controlat de partid.
Domnule premier interimar, domnilor procurori, domnilor din zona de intelligence, ce altceva mai așteptați?
Când o funcționară își votează singură salariul, când un ministru se ascunde în spatele „misiunilor externe”, iar un secretar general îngroapă sesizări, nu mai vorbim de „disfuncționalități”. Vorbim de o Caracatiță de la Economie care a decis că România e doar un portofel cu resurse și o ștampilă.
ADRESA-AMEPIP-NR.312027.03.2026
RAPORT-CURENT-NR-9-DIN-08.04.2026
Întrebarea nu mai este „există dovezi?”. Întrebarea este: aveți curajul să le folosiți? (Cristina T.).
Exclusiv
când decizia administrativă miroase a vendetă personală – Ziarul Incisiv de Prahova
Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), într-o unitate de detenție din România ar fi fost semnalate practici care depășesc cu mult rigorile managementului ferm și intră în zona abuzului de putere.(aici)
Conform acestor surse, un director de penitenciar ar fi recurs la mutări succesive ale subalternilor dintr-o funcție în alta, aparent fără legătură directă cu interesul serviciului, ceea ce ar fi fost resimțit de personal ca formă de umilire și presiune, nu ca măsură administrativă justificată. În relatarea respectivă, conducătorul instituției este descris ca având un comportament care, în percepția unor angajați, se apropie de tiparul „hărțuirii” dintr-o poziție de autoritate.

Redacția Incisiv de Prahova, analizând aceste informații și coroborându-le cu propriile date obținute din interiorul sistemului, a identificat indicii care par să trimită către conducerea Penitenciarului de Maximă Siguranță Mărgineni și, în mod special, către directorul acestei unități, Aldea Marian, despre care unele surse susțin că ar beneficia de sprijin la nivel central.
Climat tensionat și comparații cu alte „mandate controversate”
Conform informațiilor intrate în posesia redacției, în interiorul penitenciarului Mărgineni s-ar contura un climat tensionat, marcat de acuzații privind un stil de conducere contestat și de abuzuri reclamate de personal. Situația este comparată de unele surse interne cu perioada de la Penitenciarul Jilava, din timpul unui mandat considerat controversat, în care s-ar fi vorbit despre presiuni exercitate inclusiv asupra membrilor de sindicat.
Nu vorbim, la acest moment, despre concluzii oficiale, ci despre percepții și relatări ale unor angajați care descriu o atmosferă „apăsătoare”, în care semnalarea problemelor ar fi urmată, în unele cazuri, de consecințe rapide și resimțite ca punitiv-administrative.
Evadarea din august 2025: un episod grav, multe întrebări, puține răspunsuri publice
Un episod care ridică semne majore de întrebare este incidentul grav din august 2025, când, potrivit surselor, un deținut ar fi reușit să părăsească incinta penitenciarului de maximă siguranță. Vorbim despre un tip de eveniment considerat, de regulă, extrem de serios în orice sistem de detenție, cu atât mai mult într-o unitate care se revendică a fi „de maximă siguranță”.
Până în prezent, nu există în spațiul public o prezentare detaliată și transparentă a concluziilor oficiale legate de acest incident, ceea ce alimentează, în mediul intern, suspiciuni privind posibile disfuncționalități de organizare, supraveghere sau comandă. Absența unei comunicări clare lasă loc interpretărilor și întreținerii unui climat de neîncredere.
Recompense financiare pe fondul scandalului: merit sau paradox?
În acest context tensionat, alte surse susțin că directorul penitenciarului, Aldea Marian, ar fi beneficiat de recompense financiare, inclusiv de acordarea unui „salariu de merit” de 50%. Dacă aceste informații se confirmă, apare un paradox evident: pe de o parte, relatări privind climat tensionat, acuzații de hărțuire și un incident major de securitate; pe de altă parte, recompensarea conducerii.
Această juxtapunere ridică întrebări legitime în rândul personalului și al opiniei publice cu privire la criteriile reale de evaluare a performanței în sistemul penitenciar: se recompensează rezultatele obiective și climatul sănătos de lucru sau loialități și aliniamente instituționale?
Mutări, programe împovărătoare, „sancțiuni mascate”
Conform unor relatări din interiorul Penitenciarului Mărgineni, angajații care ar fi îndrăznit să semnaleze probleme sau să formuleze critici la adresa stilului de conducere ar fi fost „recompensați” cu:
- mutări considerate abuzive,
- programe de lucru mai împovărătoare,
- sarcini suplimentare care, în ansamblu, ar duce la epuizare profesională.
Există relatări potrivit cărora mai mulți agenți din structurile de intervenție ar fi solicitat sau acceptat transferul către alte unități, invocând presiuni constante și un mediu de lucru dificil. Alți angajați care au cerut transfer ar fi fost redistribuiți, conform acestor surse, pe posturi mai solicitante, măsuri percepute ca „sancțiuni mascate”, nu ca simplă reașezare a personalului.
Mecanismul deciziei: când „acoperirea juridică” nu convinge personalul
Într-un alt articol publicat pe același site de specialitate (penitenciare.info), este conturată o imagine și mai îngrijorătoare a modului în care ar fi luate deciziile la nivelul conducerii. Informațiile apărute sugerează existența unui mecanism prin care măsurile dispuse de management ar fi susținute formal de structurile juridice și de resurse umane, astfel încât să existe o „acoperire” procedurală, chiar și atunci când fondul deciziei nu este perceput intern ca fiind justificat de nevoile reale ale instituției.
Problema semnalată nu este, așadar, utilizarea personalului „acolo unde este nevoie”, ci modul în care aceste decizii ajung să fie resimțite de angajați: ca impuse, uneori în contra voinței lor, și interpretate drept instrumente de control, presiune sau sancțiune neoficială. În acest cadru, invocarea „deficitului de personal” apare, pentru unii, mai mult ca pretext decât ca explicație reală.
„Persoana apropiată”, trecutul prin ANP și promisiunea unor dezvăluiri viitoare
Conform surselor citate în spațiul online, ar exista și o „persoană apropiată” de directorul Aldea Marian, cu un trecut legat de structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor, ale cărei legături și influențe ar urma să fie subiectul unor analize viitoare. Menționarea unei astfel de figuri în proximitatea conducerii unui penitenciar ridică, în mod natural, întrebări privind eventuale rețele de sprijin, protecție sau influență, însă aceste aspecte reclamă documentare riguroasă înainte de orice concluzie.
Redacția anunță că va reveni, într-un material separat, cu informații suplimentare pe această temă, dacă și în măsura în care datele strânse vor putea fi susținute prin probe verificabile.
Necesitatea unui control de specialitate: probe, transparență, răspundere
În contextul acestor relatări, redacția Incisiv de Prahova anunță intenția de a formula sesizări oficiale către:
- Ministerul Justiției,
- Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP),
- și alte organe abilitate,
în vederea clarificării situației semnalate.
Potrivit unor surse, ar exista deja plângeri formulate de angajați, însă până la acest moment nu sunt cunoscute public rezultatele verificărilor sau eventualele măsuri dispuse. Pentru un sistem care gestionează libertatea și siguranța publică, opacitatea nu poate fi o soluție.
Se impune, așadar, declanșarea unui control de specialitate, riguros și transparent, cu obiective clare:
- verificarea faptelor semnalate,
- stabilirea existenței sau inexistenței unor abuzuri,
- analiza climatului de muncă și a respectării drepturilor personalului,
- evaluarea modului de gestionare a incidentului grav din august 2025,
- verificarea justificării recompenselor acordate conducerii, inclusiv a salariului de merit, dacă acestea se confirmă.
Concluzie: dincolo de zvonuri, este nevoie de dosare, nu de tăcere
Într-un domeniu atât de sensibil cum este execuția pedepselor privative de libertate, acuzațiile de abuz, hărțuire și disfuncționalități de securitate nu pot rămâne la nivel de zvon sau de nemulțumire difuză. Ele trebuie verificate cu instrumente legale, de către instituții competente, în proceduri care să genereze:
- fie confirmări, urmate de măsuri ferme,
- fie infirmări motivate, care să restabilească încrederea și reputația celor vizați.
Până atunci, peste Penitenciarul de Maximă Siguranță Mărgineni – și peste alte unități în care apar semnale similare – plutește aceeași întrebare incomodă: avem de-a face cu exigență managerială dură, dar legitimă, sau cu un sistem în care puterea administrativă este folosită discreționar, în spatele unor uși care se închid nu doar în fața deținuților, ci și în fața adevărului? Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Sfântul Darău, Ministrul „Moca” care se bate singur cu dezinformarea în timp ce industria de acasă sughiță – Ziarul Incisiv de Prahova
Clanul cătușelor de pluș: cum s-a transformat SNPP din scut sindical în bâtă de familie
Sub flamura “drepturilor”, cu metode de cazarmă
Dacă vrei să fii jignit, umilit, amenințat cu exilul profesional și pus la zid în stil de mahala, există o scurtătură: intră în Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare (SNPP). Ce ar trebui să fie o organizație de apărare a drepturilor angajaților riscă să arate, conform documentelor interne, mai degrabă a “clan” de familie cu interese încrucișate, unde sindicatul, conducerea penitenciarelor și viața de familie se amestecă într-un talmeș-balmeș toxic.
În centrul rețelei, potrivit notelor de relații și rapoartelor de control nr. 46758, 46788 și 47037 din noiembrie 2025, se află Antoanela Cristina Teoroc, fost director al Penitenciarului București-Jilava, soția liderului SNPP, Ștefan Teoroc. Ea este acuzată de un comportament abuziv, limbaj suburban și utilizare discreționară a funcției publice.
“Măgarilor, proștilor, țăranilor”: manualul de “management” de la Jilava
Conform acestor documente, în Penitenciarul București-Jilava, conducerea ar fi practicat un “stil managerial” demn de crâșma de la marginea târgului. Angajați SNPP ar fi fost etichetați cu apelative precum „măgari”, „proști”, „țărani” sau „urâți”, fiind ironizați inclusiv pentru felul în care arată fizic.
Nu vorbim de glume nevinovate la o cafea, ci de jigniri sistematice, consemnate în note oficiale, care au creat – conform rapoartelor de control – un mediu de lucru toxic, cu impact direct asupra stării de sănătate a unor polițiști de penitenciare.
În loc ca directorul să fie reper de echilibru și profesionalism, subalternii se trezesc în fața unui “șef de scară” cu microfon instituțional, care urlă de sus, dar răspunde greu la lege.
“Te mut la Satu Mare!” – amenințarea cu exilul profesional
Când jignirile nu ajung, intră în scenă arma grea: transferul disciplinar mascat în “necesitate de serviciu”. Membrii de sindicat care au îndrăznit să aibă opinii diferite, să semnaleze nereguli sau pur și simplu să nu se închine la “altarul conducerii” ar fi fost amenințați cu trimiterea la unități aflate la sute de kilometri distanță, precum Penitenciarul Satu Mare.
“Te mut la Satu Mare” devine, astfel, corespondentul birocratic al bâtei la genunchi: nu te bat, dar te rup de familie, de casă, de viață. Unde se termină nevoia de personal și începe răzbunarea personală? Documentele indică un model de “management de frică”, nicidecum o aplicare sănătoasă a legii.
Soțul – “apărătorul”, soția – “abuzatorul”: conflictul total de interese
Ironia maximă: în timp ce Ștefan Teoroc, liderul SNPP, se prezintă public drept apărătorul drepturilor polițiștilor de penitenciare, soția sa, aflată în vârful ierarhiei la Jilava, este acuzată că exact pe aceiași oameni îi umilește și îi presează.
Cercul se închide grotesc: dacă ești membru SNPP și reclami abuzurile conducerii, ajungi să te plângi – practic – soțului persoanei pe care o acuzi. Sindicalism “all inclusive”: șeful la sindicat acasă, șeful la serviciu nevasta. Când familia are monopol pe butoanele puterii, membrul simplu devine decor.
Legea e clară. Doar că unii o citesc… pe diagonală
Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare nu lasă loc de interpretări pe principiul “facem cum simțim azi”. Raporturile de serviciu “se exercită în condițiile prezentei legi”, nu după orgolii, ranchiuni sau “cine cu cine e prieten la vârf”.
Aceeași lege precizează limpede că „trecerea temporară în altă funcție se poate dispune fără acord […] în caz de forță majoră sau ca măsură de protecție”. Așadar, modificarea unilaterală a raporturilor de serviciu este o excepție strictă, de urgență și protecție, nu o bâtă cu care lovești pe cine te deranjează.
Când “forța majoră” devine “forța șefului nervos”, nu mai vorbim de aplicarea legii, ci de caricaturizarea ei.
Mărgineni – “tarla proprie”: rețeta se exportă
Informațiile din sistem arată că modelul “manager pe persoană fizică” nu s-a oprit la Jilava. La Penitenciarul Mărgineni, directorul Aldea Marian, apropiat al cercului de influență al familiei Teoroc, ar aplica aceleași metode de constrângere și blocaj.
Angajații care își doresc să se mute în alte unități ar fi întâmpinați cu amenințări și piedici artificiale, de parcă penitenciarul ar fi moștenire de familie, nu instituție publică. Când o unitate a statului devine “tarla proprie”, legea se transformă în simplu decor pe perete.
Bani publici, colecte “evaporate” și suspiciuni penale
Rapoartele de control de la Penitenciarul București-Jilava ating și zona penală, punând pe masă acuzații și suspiciuni grave:
- Art. 296 Cod Penal – folosirea de expresii jignitoare de către un funcționar public în exercițiul atribuțiilor, nu la colț de stradă.
- Folosirea fondurilor publice – există suspiciuni că anumite sume de bani publici ar fi fost “mediate” și direcționate discutabil, profitând de dubla calitate: soție de lider sindical și director de unitate.
- Colecte de bani cu traseu neclar – sume strânse pentru diverse ocazii (de exemplu, pentru pensionarea unor ofițeri) care, potrivit documentelor, nu ar fi ajuns întotdeauna la destinație, rămânând în ceață în gestiunea sindicatului.
Când aceeași mână semnează și pentru conducere, și pentru sindicat, și pentru colecte, întrebarea firească este: cine mai numără banii și cine mai verifică drumul lor?
Sindicat sau clan de familie cu ștampilă?

Cazul ridică o întrebare incomodă pentru toți membrii SNPP: mai reprezintă această structură interesele polițiștilor de penitenciare sau a ajuns o unealtă de presiune, control și reglare de conturi pentru un cerc restrâns care se crede deasupra legii?
Când conducerea penitenciarului se suprapune cu conducerea sindicatului, iar în vârf domnește aceeași familie, “apărarea drepturilor” riscă să devină doar slogan. În realitate, simplul membru de sindicat este prins într-o menghină: dacă reclamă abuzul, reclamă exact la oamenii care îl produc.
Acest material se bazează pe notele de relații și rapoartele de control nr. 46758, 46788 și 47037 din noiembrie 2025, documente din interiorul sistemului penitenciar.
Chestor peste semne de întrebare: “Ceva nu iese la socoteală”
Dincolo de limbajul suburban, de presiunile asupra angajaților și suspiciunile privind banii publici, rămâne o întrebare care nu poate fi ocolită:
Prin ce mijloace a obținut gradul de chestor fosta directoare de la Penitenciarul București-Jilava, Antoanela Cristina Teoroc?
Când pui cap la cap acuzațiile, notele de relații, rapoartele de control și traseul fulger al carierei, ceva nu se mai potrivește.
Ori sistemul promovează excelența în abuz, ori cineva a urcat prea repede treptele, sărind, la fiecare etaj, peste câte o lege. În ambele variante, statul are obligația să iasă din tăcere. Vom reveni. (Cristina T.).
-
Evenimentacum 3 zileLansarea NorthBucharest.ro: AI, proprietăți finalizate și mii de locuințe într-un singur ecosistem digital
-
Evenimentacum 5 zileCum te ajută o platformă advertoriale să publici mai simplu
-
Uncategorizedacum 4 zile
Studiu: Wegovy protejează masa musculară mai eficient decât Mounjaro
-
Exclusivacum 3 zileIncisiv de Prahova lansează „Incisiv Politic”, singurul hub de marketing politic digital profesionist – Ziarul Incisiv de Prahova
-
Evenimentacum 2 zileA fost lansată platforma media online HelloConstanta.ro
-
Uncategorizedacum 6 zileConstrucții industriale eficiente energetic: rolul panourilor sandwich în reducerea pierderilor termice
-
Uncategorizedacum 4 zile
Met Gala 2026: Hairstyle-urile spectaculoase ale vedetelor, semnate Dyson Beauty
-
Uncategorizedacum 3 zile
Noi date clinice ECO 2026: Doza superioară de Wegovy® generează o slăbire de aproape 28% și protejează masa musculară

