Exclusiv
Model de administratie liberala/UN BREZEAN PENTRU BREZENI/VECHIUL SI NOUL CANDIDAT NAE NICOLAE FEREASTRAERU – PRIMARUL CARE A VANDUT CRUCEA BREZENILOR, dand-o, printr-o suveica, in propietate private
Dupa ce am prezentat si dezvaluit in exclusivitate modelele de administratie liberala propuse de PNL Prahova – “Tragi-comedia din „statul Republica PLOIESTI”/Increngaturi periculoase: DNA, DIPI, Negulescu Mircea, Sergiu Lascu, Laura Codruta Kovesi, Adrian Dobre si Andrei Volosevici/Recompensa administratiei liberale fata de gasca penala (I)”, dezastrul de la Slanic/Prahova, furturile de la Comarnic, vocabularul de interlop si cocalar de la Brebu/Prahova ne-am gandit ca in drumul noastru al dezvaluirilor de la Aricesti si Filipestii de Padure sa “poposim” un pic la Breaza.
Aratam un alt model de administratie liberala propus de PNL Prahova, in fapt aceeasi reteta:
Acesta este noul candidat al Primariei Breaza si fost coleg de partid cu Dumitru Daniel Neagoe, fostul director al Postei Romane, condamnat pentru fapte de coruptie.
Inainte de a prezenta cazul fostului angajat HIDROJET, D.D. Neagoe, protejat de echipa politica local-
judeteana in tandemul defunctului PDL, Nicolae Nae Ferastraeru-George Calin Botez si altii, prezentam un prim episod al povestii fostului edil brezean, nou candidat al Primariei orasului Breaza.
Oferta pentru brezeni, asumata de persoana stimabilului domn NAE Nicolae Ferastraeru se prezinta cam asa:
“ Brezeni, votati-ma, pentru ca eu, NAE Nicolae Ferastraeru, stiu sa derulez afaceri dubioase cu terenuri, prin intelegeri clandestine si operatiuni tip suveica, pe care le pot extrage, cu usurinta, din fondul public de stat si pe care le tranzactionez si trafic ilegal, in cadrul unor discutii discrete, in dependintele firmei AJAX, din strada Republicii-Breaza, unde mi-am construit, marit si extins, pe banii brezenilor, locuintele si firmele de infrumusetare.”
In aceste dependinte, fostul primar si nou candidat la primarie, inca deruleaza afaceri, dar la un alt nivel, in concordanta cu evolutia raporturilor cu anumiti factori politici, care-l sustin si care-l promoveaza, pentru a-l folosi in interesele grupurilor lor politico-economice, la concurenta cu interesele generale ale comunitatii brezene. Si sa nu cumva sa credeti, stimati cititori, ca in tot acest timp in care NAE Ferastraeru serveste aceste interese de grup politic, nu se indestuleaza si el, la randul sau, din banii brezenilor, din bugetele comunitatii. Puteti observa ce si cat a construit, pentru sine, dar si pentru altii. Vezi cazul FARMACISTUL, care continua confectiile metalice in zona Breaza-Gura Beliei, un redutabil partener al domnului Nae Ferastraeru, alaturi de Dumitru Daniel Neagoe
Astazi prezentam cazul PREOPTEASA IOANA.
Povestea incepe astfel: in vechiul sau mandat, de primar, Nae Ferastraeru a avut o relatie intima cu Ioana Preoteasa, de care toata comunitatea stie.
Doamna Preoteasa a fost angajata al Primariei Breaza, in cadrul Registrului Agricol, context in care, la insistentele resepctivei, edilul si-a exercitat, intr-o forma discretionara si in diverse forme si formule mafiote, influenta, pentru a-i obtine, iubitei sale, un teren, pe cai frauduloase, in virtutea functiei pe care acest primar si-a exercitat-o si in care a fost investit, de comunitatea brezeana, pentru a-i reprezenta interesele. Deci, observati, ce interese a servit si vrea sa serveasca, in continuare, Nae Ferastraeru.
Astfel ca suprafata de 17.253 mp “faneata”, aflati pe raza localitatii Breaza-Cheia Provitei, in loc sa fie trecuta in evidentele de inventar ale consiliului local Breaza, asa cum legea prevede si obliga, pentru a “alcatui” domeniul privat al comunitatii orasului Breaza, la dispozitia expresa a edilului iubaret, terenul in cauza a fost atribuit rudelor iubitei sale.
Primarul Nae Nicolae Ferastreru a dispus si a asigurat, ilegal, mentionarea, in actele oficiale ale primariei, respectiv in rubrica OBSERVATII, a Registrului Agricol, a faptului ca aria apartine acestora ( vezi rudelor dnei Ioana Preoteasa ) desi, cf Legii nr. 18/1991, cf Protocolului din data de 17.03.2000, semnat de reprezentantii Comisiei de aplicare a Legii nr. 18/1991, acest teren apartinea S.C. POMICOLA BAICOI.
Concret, la dispozitia primarului de atunci, Nae Ferastraeru, a fost consemnat, in Registrul Agricol, VOL 63, pozitia 1, printre altele, ca in “…. anii 2006 – 2008, acest teren, in suprafata de 16 ha, a apartinut rudelor iubitei sale, respectiv RADU ION si RADU LUCRETIA.
De asemenea, si in prezent, sora lui Preoteasa Ioana lucreaza in cadrul Primariei Breaza.
Deci, ca o concluzie jurnalistica temeinica, Nae Ferastraeru a facut tot posibilul, pentru a-si trafica influenta in directia alocarii, cvazsi-legale, utilizand manevre dolosive si comitand acte si fapte ilegale, ticluite, pe care si le-a dus la indeplinire, utuilizand forta si puterea functiei, in interes personal, generat, mentinut si perpetuat de interesele subsecvente ale iubitei sale, circumscrise si interpuse relatiei sale private cu Preoteasa Ioana, ai carei membrii de familie au fost indestulati si impropietariti, ilegal, desi nu au avut niciun drept.
Fostul primar Nae Ferastreru a fabricat acte si documente false, a exercitat presiune asupra unor angajati, pentru a nu formula adrese, corespondente si inscrisuri oficiale, necesare in instanta, pentru a proteja interesele institutiei Primaria Breaza, a impiedicat, pe toate caile, formularea recursului/apelului impotriva deciziei instantei de fond, nefavorabile primariei, care a pierdut procesul propus de Nae Ferastraeru rudelor Ioanei Ptreoteasa, ( Radu Ion si Radu Lucretia ), a utilizat actele false in speta, confruntand instanta cu probe false, asumate de antetul primariei, semnaturi oficiale, stampile etc, si-a folosit ilegal statutul de primar, a influentat deciziile interne ale primariei, in virtutea functiei sale politice si a rolurilor edilitare, actele si faptele sale fiind aliniate unor comportamente si actiuni de crima organizata, folosind statutul de primar si puterile legale specifice functiei, alocand cheltuieli din banii publici, in interes personal.
Toate actinulile savarsite de Nae Ferastreru au fost efectuate de acesta, in detrimentul si in dezinteresul brezenilor, dar si in pofida faptului ca acest teren trebuia redat comunitatii orasului Breaza, in sensul inventarierii acestuia, in domeniul public-privat al statului/comunitatii.
Astfel, prin introducerea unei actiuni a petentilor “sfatuiti” de Nae Nicolae Ferastraeru, Radu Ion si Radu Lucretia, au fost asigurati de o formula pseudo-legala, reprezentata de o actiune in constatare a dreptului acestora de propietate si, cu ajutorul actelor, a inscrisurilor si a documentelor emise, pe cai oculte si subterane, de institutia primarie, la dispozitia persoanei primarului Nae Ferastraeru, prin emiterea si a unor adeverinte ilegale, s-a reusit obtinerea unei solutii favorabile, prin utilizarea spectrului de facilitati obscure, in speta.
Astfel, s-a obtinut hotararea vizata, prin sentinta in speta, prin utilizarea de mijloace ilegale, fabricate de aparatul administrativ, prin control si influenta, exercitata de primarul Nae Ferastraeru.
Deci, prin acte de inalta coruptie, la cererea petentilor, rude ale iubitei lui Nae Ferastreru, judecatorii au dispus admiterea actiunii si punerea in posesie a lui Radu Ion si Radu Lucretia.
Situatia este cunoscuta, foarte bine, in Primaria Breaza, de actualul aparat administrativ care, prin intregul corp de functionari, o considera “notorietate”.
Nae Ferastraeru – Aceasta este persoana pe care brezenii o vor, in continuare?
Prietnetul colegul si partenerul sau politic si de afaceri, tot din Breaza, este celebrul Dumitru Daniel Neagoe, fost director al Companiei Nationale POSTA ROMANA si fost director al sucursalei Posta Roamna Ploiesti Prahova, condamnat, recent, de o instanta de fond, din Romania, pentru fapte de coruptie, la 6 inchisoare, cu executare, pentru LUARE DE MITA.
- D. Neagoe a fost acuzat, cercetat, judecat si condamnat, pentru fapte de coruptie, in cadrul unui process care a durat….. cat credeti…? Exact trei ani si jumatate si in care judecatorul legal investit sa solutioneze dosarul de coruptie al brezeanului Dumitru Daniel Neagoe, a amanat, de 22 de ori, pronuntarea, in final condamnandu-l pe acesta, la 6 ani de inchisoare.
Conform deciziei instanţei, Daniel Neagoe Dumitru a primit câte 5 ani închisoare pentru 3 infracţiuni de luare de mită. Pedepsele au fost contopite, fiind adăugat un spor de pedeapsă de un an, astfel încât fostul director va executa 6 ani închisoare.
De asemenea, a fost încetat procesul penal în legătură cu săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, deoarece fapta s-a prescris.
Tribunalul a mai dispus confiscarea de la fostul director a sumei de aproximativ 575.000 lei, însă instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea formulată de compania Poşta Română, care se constituise parte civilă în dosar cu sumele de 1.595.739 lei şi 1.267.741 lei.
Ne gandim ca entitatea de stat COMPANIA NATIONALA POSTA ROMANA VA FORMULA APEL.
Daniel Neagoe Dumitru, trimis în judecată în 2016
În decembrie 2016, Daniel Neagoe Dumitru a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită – trei fapte, abuz în serviciu – două fapte şi conflict de interese.
Potrivit DNA, în perioada iunie-iulie 2010, Daniel Neagoe Dumitru, în calitate de director general al Poştei Române, a pretins de la directorul unei societăţi comerciale (martor în cauză), cu care compania naţională pe care o conducea avea încheiat un contract de prestări servicii de curăţenie în unităţi poştale, să cedeze în subantrepriză unele lucrări către societatea Dig Prodcom SRL (în prezent radiată) pe care primul o controla printr-o interpusă.
Daniel Neagoe Dumitru ar fi condiţionat executarea în bune condiţii a contractului de servicii de curăţenie încheiat de Poşta Română de primirea foloaselor necuvenite.
Martorul a dat curs solicitării lui Dumitru prin încheierea unui contract de subantrepriză datat 28 iunie 2010. Foloasele necuvenite, dobândite ulterior de inculpat, reprezintă profitul net de 109.828 lei realizat în executarea contractului de subantrepriză de către societatea pe care o controla, Dig Prodcom SRL.
Conform DNA, în cursul lunii iulie 2010, ca urmare a faptului că Daniel Neagoe Dumitru şi-ar fi majorat pretenţiile, între societatea comercială administrată de martor şi Dig Prodcom SRL s-a încheiat un nou contract, antedatat 30 iunie 2016.
În baza acestui contract, Dig Prodcom SRL ar fi trebuit să furnizeze servicii de consultanţă care în realitate nu erau necesare. Foloasele obţinute de Dumitru reprezintă valoarea prestaţiilor, încasată de Dig Prodcom SRL, respectiv 144.000 lei.
Totodată, anchetatorii susţin că, în toamna anului 2010, Daniel Neagoe Dumitru ar fi acceptat ca, într-o asociere în participaţiune, Poşta Română să efectueze cu o altă firmă serviciul de încasare electronică a facturilor la utilităţi (prin folosirea unei reţele de terminale POS), numai dacă în asociere era inclusă, fără a presta efectiv un serviciu, şi o a treia societate comercială, respectiv Dig Prodcom SRL.
„În acest mod, inculpatul Dumitru Daniel Neagoe ar fi acceptat ca această din urmă societate comercială să preia, nejustificat, o parte din profitul companiei naţionale. Astfel, în baza prevederilor contractului de asociere în participaţiune, au fost întocmite pentru perioada noiembrie 2010 – august 2012 un număr de 22 de ‘deconturi pentru operaţiuni în participaţie’, fiind achitată către SC Dig Prodcom SRL suma totală de 1.595.739,28 lei”, precizează procurorii.
Potrivit DNA, pentru ca Poşta Română să efectueze cu celeritate plăţile şi pentru a se accepta „fără discuţii interminabile” introducerea de noi produse în portofoliul de produse operate de asociere, Daniel Neagoe Dumitru ar fi primit foloase necuvenite de la aceeaşi societate, în modalitatea semnării unor contracte de prestări servicii cu firma Dig Prodcom SRL, pentru prestaţii simulate. Din „executarea” acestor contracte, Dumitru ar fi obţinut foloase necuvenite în sumă totală de 321.541 lei.
În acelaşi context, notează procurorii, dar în ce priveşte prestarea serviciului de reîncărcare electronică a cartelelor telefonice prepaid, prin folosirea aceloraşi terminale POS instalate în unităţile poştale de două firme, în luna decembrie 2010, Daniel Neagoe Dumitru, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, a interpus societatea Lonestar SRL (în prezent radiată) în relaţia comercială dintre societăţile comerciale deţinătoare de terminale POS şi Poşta Română.
Ulterior, Lonestar SRL ar fi cesionat în favoarea Dig Prodcom SRL toate drepturile şi obligaţiile care decurgeau din contractul încheiat cu Poşta Română. Actul de cesiune şi un act adiţional la contractul iniţial amintit încheiate de Poşta Română cu Dig Prodcom SRL au fost semnate de Dumitru Daniel Neagoe, în condiţiile conflictului de interese, având în vedere că Dig Prodcom SRL era în fapt firma sa şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma acesteia, se precizează în comunicat.
Astfel, adăuga DNA, prin interpunerea Dig Prodcom SRL (care nu a prestat efectiv niciun serviciu), fără sens economic, Poşta Română ar fi renunţat la o parte din comisionul care i s-ar fi cuvenit din încasările rezultate ca urmare a prestării serviciului de reîncărcare electronică a cartelelor telefonice prepaid. În acest mod, Dig Prodcom SRL a obţinut un folos de 1.267.741 lei, reprezentând profit net, folosit, in mare parte in extinderea unor ample lucrari de constructii la propietatea lui Dumitru Daniel Neagoe, din Breaza.
Aceasta este elita brezeana care se doreste, din nou, sa fie aleasa de brezeni, pentru a fi investita in aparatul edilitar, in speta, acesta este grupul care doreste sa adere, din nou, la Primaria Breaza, ca sa se indestuleze din banii brezenilor?
Sa vedem daca, de data aceasta, brezenii s-au saturat, sau nu. Vom reveni. (Cristina T.).
Austeritate la minister, șampanie la consiliu – „Strângem cureaua la ghișeu, lărgim cureaua la consiliu”
Pe 24 septembrie, Guvernul demis se preface că face economie: reorganizează Ministerul Economiei (MEDAT), cu pretextul clasic – „legea ne obligă să reducem cheltuielile de personal, deci strângem cureaua”.
Pe 6 octombrie, aceeași zonă de putere se uită la IAR Brașov și, brusc, cureaua plesnește de atâta bunăstare: adunarea generală a acționarilor aprobă o indemnizație de 20.400 lei brut pe lună pentru fiecare administrator. Până atunci, onorabilii administratori se mulțumeau cu „mizilic”: 4.720 lei.
Saltul? O diferență de 15.680 lei pe lună pentru fiecare administrator, adică un plus de 332%. Nu 3,32%. Nu 33,2%. Trei sute treizeci și doi la sută.
Anunțul nu-l face vreun funcționar anonim. Îl face chiar ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, care ne explică austeritatea cu o mână și semnează grăsuț cu cealaltă.
Aritmetica austerității: minus 109 posturi, plus 78.400 lei pe lună
Consiliul de administrație al IAR Brașov are cinci membri, fiecare cu numele lui, nu doar cu CNP-ul:
- Bogdan Costaș – președinte
- Darius-Georgel Vodă
- Cristian Mărișteanu
- Tiberiu Țiclea
- Simona Onescu
Dacă toți cinci încasează noul nivel, factura lunară a „austerității” arată așa: 78.400 lei brut pe lună în plus.
Pe an, aproximativ 940.000 lei – și asta fără contribuții. Adică aproape un milion de lei pe an „doar ca să se simtă oamenii bine” la nivel de consiliu.
În paralel, Irineu Darău flutură reorganizarea MEDAT ca pe un act eroic de responsabilitate bugetară:
- economii de circa 470.000 lei în 2026
- apoi 2,67 milioane lei pe an, începând din 2027
Doar majorarea de la IAR Brașov înghite, practic, aproape dublul economiei din 2026 și peste o treime din economia anuală promisă pentru anii următori.
Pe românește: tai 109 posturi ca să faci economie, dar poți să speli bine o parte din economie în indemnizațiile unui consiliu de administrație.
Aici este „austeritatea” de manual: minus pentru oamenii din aparat, plus pentru cei din consilii.
„Nu-s bani la buget, dar are statul prin companii”
Da, tehnic se va spune – și pe bună dreptate – că nu sunt bani din același buzunar. Indemnizațiile grase sunt plătite de IAR Brașov, companie listată la bursă, în care statul deține în jur de 65%. Reorganizarea ține de bugetul ministerului.
Dar, politic și moral, mesajul e de o claritate jenantă: aparatul ministerului trebuie să îndure austeritate, în timp ce sinecurile din companiile de stat primesc „formule” complicate, pline de zerouri.
Un stat care își pune pantofi de fier pe gâtul funcționarilor, dar papuci de casă din piele fină pe picioarele administratorilor din companiile sale.
„Formula magică”: toată lumea aude de ea, nimeni n-o vede
Ministrul interimar Irineu Darău nu spune că majorarea e discreționară. Nicidecum. Ne asigură că totul decurge dintr-o „formulă”.
O formulă care, chipurile, ia în calcul:
- dimensiunea companiei
- cifra de afaceri
- numărul de angajați
- profitabilitatea
- investițiile
- statutul de companie listată
- dificultatea mandatului
Și această „formulă” – Sfântul Graal al justificării – va fi aplicată, treptat, în tot portofoliul MEDAT. Austeritatea la minister, indexarea de lux la consilii.
Dar: formula nu a fost publicată. Nimeni nu știe cum, din toate variabilele acestea pompoase, rezultă exact 20.400 lei.
Ce pondere are cifra de afaceri? Cât cântărește profitul? Cât valorează „dificultatea mandatului”? Nu aflăm. Cititorului i se spune lista ingredientelor, dar rețeta rămâne închisă în bucătăria ministerului.
„Avem o formulă”, ni se spune. Da, avem și austeritate, și indemnizații triplate. Fără explicație.
AMEPIP: „Se poate” nu înseamnă „se cuvine”
În sprijinul majorării, este invocat avizul AMEPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice), dat pe 16 iunie.
Documentul spune un lucru clar: nivelul indemnizației se încadrează în plafonul din OUG 109/2011. Adică nu sare de plafonul legal.
Dar AMEPIP scrie negru pe alb și altceva:
- necesitatea și oportunitatea stabilirii nivelului de indemnizație revin comitetului de nominalizare și adunării acționarilor.
Cu alte cuvinte, AMEPIP spune „se poate legal”, nu „se cuvine moral și economic”.
Legalitatea nu e pusă în discuție. Ce rămâne în aer, cu un miros greu, este oportunitatea – adică exact ceea ce ministerul și acționarii nu se obosesc să demonstreze.
„Nu contează apropierea de un partid” – dar prietenia cu funcțiile?
Irineu Darău declară solemn că ținta este performanța măsurabilă, „nu apropierea de un ministru sau de un partid”.
Frumos slogan.
Dar, în consiliul care primește indemnizația de 20.400 lei, se află și Darius-Georgel Vodă. Nu este doar un nume. Este:
- director în MEDAT
- detașat, din martie 2026, în funcția de secretar general al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, la propunerea Guvernului
Adică exact în sistemul pe care l-ar vrea, aparent, curățat de „apropieri”.
Potrivit Newsweek, în toamna lui 2025, același Darius-Georgel Vodă fusese demis de ministrul de atunci din funcția de administrator special al Fabricii de Pulberi Făgăraș, pentru că nu a prezentat un raport solicitat.
Penalty la raport, dar titular în consiliu cu 20.400 lei pe lună.
Faptul că cineva ocupă mai multe funcții de acest tip nu e ilegal. Dar când ministrul vorbește de „competență” și „performanță”, explicația pentru acest cumul devine obligatorie.
Să spui „nu contează apropierea de un partid sau de un ministru” și, în același timp, să promovezi un personaj cu istoric de demitere pentru lipsă de raport e, cel puțin, un exercițiu de umor negru.
Hârtia care nu spune tot: AGOA cu câmpurile goale
(0) Hotararea AGOA nr 07 – 06.10.2026 aprobare indemnizatii administratori proiect IAR SA
2026.01.27 CV Darius-Georgel VODA ANONIMIZAT
2026.08.24 situatie administratori si director general + financiar IAR SA
Adresa AMEPIP 7201 16.06.2026 IAR Brasov raspuns avizare indemnizatii membrii CA
Comunicat presa INS castig mediu brut ian 2026 pe economie – 13.03.2026
Decizia 15 CA din 24.04.2026 avizare Raport CNR
INS evolutia castigului salarial pe coduri CAEN ian 2025 – ian 2026
Un detaliu „tehnic”, dar extrem de grăitor: copia hotărârii AGOA din 6 octombrie, așa cum circulă, nu arată procentele de vot: câmpurile sunt lăsate necompletate.
Adică, exact acolo unde ar trebui să vedem câți au votat „pentru”, „împotrivă” și „abțineri”, vedem doar gol.
În plus, textul vorbește despre „administratorii” societății la modul general, în timp ce avizul AMEPIP vizează strict membrii neexecutivi. Diferența nu e o nuanță: în practică, înseamnă că se amestecă, potențial, cine încasează exact ce și în baza cărui act.
Toate aceste lucruri se clarifică printr-un singur document completat corect. Un document pe care societatea ar trebui să-l facă public fără să i se smulgă cu patentul. Dacă n-ai nimic de ascuns, completezi câmpurile.
Guvern demis, aviz negativ, dar reforma trece fluierând
În oglindă cu povestea IAR Brașov, același minister reorganizează MEDAT prin hotărâre de Guvern, adoptată la o săptămână după un aviz negativ al Consiliului Legislativ.
Consiliul Legislativ spune clar: reducerea de posturi și restructurarea depășesc ce are voie să facă un guvern demis.
Adică exact ce se întâmplă: un guvern demis taie posturi și se joacă de-a reformatorul.
Răspunsul MEDAT:
- proiectul doar execută o obligație legală
- interimatul miniștrilor continuă legal
- avizul Consiliului Legislativ este doar consultativ
O apărare juridic articulată, dar care nu a fost verificată de nicio instanță. Nu CCR, nu alte instanțe.
Același Consiliu Legislativ ridică și întrebarea esențială: ce se întâmplă cu atribuțiile miniștrilor interimari după cele 45 de zile prevăzute de Constituție? Ministerul oferă propria interpretare; CCR tace, instanțele tac.
Pe partea cu austeritatea, guvernul demis își asumă să facă mai mult decât i se spune că are voie. Pe partea cu indemnizațiile, aceeași „voință politică” nu pare deloc timidă.
CSAT, SAFE, elicoptere și… indemnizații
Peste toate, se așază și avizul CSAT, cerut de Administrația Prezidențială pentru structurile care gestionează industria de apărare.
Iar IAR Brașov nu e o firmă oarecare: este o companie de apărare, legată – chiar prin declarațiile ministrului – de:
- programul de elicoptere H225M
- fondurile SAFE (mecanisme europene pentru industrie de apărare)
Adică bani serioși, proiecte strategice, securitate națională.
În timp ce ne vorbesc despre armament, siguranță și responsabilitate, administratorii companiei aflate în inima acestui domeniu își negociază indemnizațiile la 20.400 lei pe lună.
E un tablou impecabil al României: securitate națională la raport, securitatea indemnizației la zi.
Întrebările la care nimeni nu vrea să răspundă
În tot acest decor, rămân câteva întrebări clare, punctuale, pe care publicul are dreptul să le pună și la care autorii „austerității cu indemnizație de lux” refuză, până acum, să răspundă:
- Care este formula exactă după care s-a ajuns la 20.400 lei pe lună și cine a validat-o concret, cu semnătură și răspundere?
- Dacă performanța este criteriul declarat, de ce nu s-a așteptat mai întâi evaluarea performanței administratorilor înainte de majorare?
- Cine sunt, nominal, administratorii neexecutivi și cine are – dacă are cineva – calitate executivă, ca să știm pe cine vizează exact avizul AMEPIP și hotărârea AGOA?
- Cum se împacă în discurs public austeritatea din minister – cu economii și posturi tăiate – cu o majorare de 4,3 ori a indemnizațiilor în compania de stat din portofoliu?
- Ce spune hotărârea AGOA completă, cu toate voturile și procentele trecute, nu cu câmpurile lăsate gol?
Final: cine strânge cureaua și cine numără găurile?
Până când aceste întrebări primesc un răspuns serios, imaginea rămâne simplă și crudă:
- Funcționarii MEDAT află că ministerul se reorganizează, se subțiază, se „eficientizează”, se taie posturi, se face economie.
- Administratorii IAR Brașov află că indemnizațiile lor se înmulțesc de 4,3 ori, că un aviz spune „se poate”, că o formulă secretă le justifică salariile și că statutul de companie listată și de actor în industria de apărare le ține spatele cald.
Austeritatea, în varianta aceasta, e ca un joc de societate: cine prinde scaunul de consiliu, câștigă. Restul, la reorganizare. (Cristina T.).
Exclusiv
Raportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”
Statul român, elevul care copiază la democrație
Departamentul de Stat al SUA, care mai aruncă din când în când un ochi și spre marginea Uniunii Europene, notează politicos în raport: România are legi frumoase, pe hârtie lucioasă, dar autoritățile le folosesc cam cum folosim noi manualele școlare: doar la început de an, pentru poză.
Legea zice clar că părțile interesate trebuie consultate. În practică, instituțiile publice preferă metoda autohtonă: „Noi decidem, voi aflați de la televizor”. Consultările publice sunt bifate cu un PDF aruncat pe un site obscur, două zile lucrătoare înainte de decizie, la ora 17.50. Evaluările de impact există mai mult ca să dea bine în frazele comunicatelor de presă.
Raportul SUA, citat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), spune pe șleau: modificări legislative făcute în grabă, reguli aplicate inconsecvent, lipsă de predictibilitate legislativă. Traducere liberă: „România legiferează la inspirație și aplică la noroc”.
Poliția Penitenciară: reformă de tip „surpriză în plic”
În tot acest haos legislativ, Poliția Penitenciară nu este vreo insulă de perfecțiune. Problemele semnalate de sindicate sunt aceleași: schimbări de legi și salarii cu dedicație, reforme croite în spatele ușilor închise, dar aplicate pe spinarea personalului din teren.
Ani la rând, organizațiile sindicale au cerut ceva elementar într-o democrație:
– transparență înainte de decizie,
– fundamentare reală a reformelor,
– consultare cu cei care chiar lucrează în sistem.
Răspunsul clasic al sistemului? O combinație între tăcere instituțională și „vă anunțăm noi după ce se publică în Monitorul Oficial”. Adică tipicul model românesc de dialog social: monolog.
ANP, progres cu frâna de mână trasă
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) pare să fi înțeles, în ultimele trei semestre, că nu poate face reformă doar cu rigla pe hârtie și semnătura directorului. A apărut, în sfârșit, ceva mai multă transparență, ceva mai multe discuții cu sindicatele, ceva mai multă consultare.
Dar chiar și FSANP admite: progresele vin „cu unele scăpări”.
Adică, pe românește:
– se mai uită să consulte,
– se mai grăbesc cu o organigramă,
– se mai obosește cineva să anunțe după, nu înainte.
Nu mai suntem în epoca „decidem totul pe sub masă”, dar încă nu am ajuns în epoca „decidem împreună, cu dovezi, argumente și impact calculat”. Suntem în epoca intermediară „vă anunțăm… uneori”.
Reforma cu consultare după ce ai desenat schema
Raportul american nu analizează direct ANP sau Poliția Penitenciară. Dar diagnosticul general – consultare insuficientă, evaluări de impact limitate, lipsă de predictibilitate – se potrivește perfect cu ce reclamă sindicatele din sistemul penitenciar.
Se vorbește frumos despre „reformă” și „modernizare”, dar practica arată așa:
– mai întâi se desenează organigramele în birouri,
– apoi se împart funcțiile,
– abia la final se mimează consultarea, ca să existe „proces-verbal”.
Sindicatele spun clar: reforma trebuie făcută cu fundamentare, transparență și consultare înainte de decizie, nu după ce totul e stabilit, parafat și ștampilat. În momentul în care angajații află din documente oficiale ce „viitor luminos” li s-a pregătit, reforma nu mai e reformă – e un fapt împlinit.
România, campioană la legi frumoase și aplicare „la inspirație”
Raportul SUA pune punctul pe i: România are legislație de stat modern, european, dar comportament de stat care se fofilează. Tot ce înseamnă consultare publică, transparență și evaluare de impact este tratat ca un moft birocratic, nu ca o obligație democratică.
În Poliția Penitenciară, tabloul este același, doar că se vede mai clar:
– personalul lucrează într-un sistem în continuă „reformare”,
– regulile se schimbă din mers,
– salariile și drepturile sunt ajustate după logici necunoscute,
– consultarea vine, când vine, prea târziu.
Iar când Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor pune aceste probleme în paralel cu diagnosticul Departamentului de Stat al SUA, concluzia e tăioasă: nu e o întâmplare, e un mod de guvernare.
Concluzie: fără consultare reală, reforma rămâne doar un slogan
Mesajul de fond, atât din raportul american, cât și din vocea sindicatelor din Poliția Penitenciară, este simplu:
– dacă vrei stat modern, nu faci legi pe genunchi;
– dacă vrei instituții credibile, nu le reformezi din pix, în biroul unui șef;
– dacă vrei respect, nu tratezi consultarea ca pe o formalitate de bifat.
Progresele ANP în transparență și dialog sunt reale, dar fragile.
„Unele scăpări” pot deveni, foarte ușor, un pas înapoi, dacă modelul național – consultare puțină, impact neanalizat, reguli schimbate peste noapte – rămâne regula nescrisă a administrației.
Până când consultarea nu devine regulă, iar „reforma” nu se face cu cei care o trăiesc, nu împotriva lor, România va rămâne în rapoarte exact acolo unde este și acum: campioană la declarații și performer mediocru la democrație aplicată. (Cerasela N.).
N. R – Sursa temei și a paralelei cu Poliția Penitenciară: Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, pe baza raportului Departamentului de Stat al SUA.
Exclusiv
Dosarul Antigrindină – Partea a II a– Monopol, conflicte de interese, pseudo-monitorizare. Antigrindina, SRL: același furnizor, același arbitru, același câștigător
Știința de carton: cum se face meteorologie cu Excel și fără nori
Oficial, România are un sistem „modern, eficient, bazat pe studii de specialitate”.
Neoficial, sistemul pare bazat pe o formulă simplă:
Avem un aviz vechi, câteva hârtii, un ONG binevoitor și foarte multă imaginație.Studiul care știe, instituțiile care uită
Un studiu tehnic intern din 2016, făcut cu participarea ANM și a proiectantului general, spune negru pe alb:
- că există două tipuri de impact:
- poluarea aerului, solului și apei cu produși de reacție și iodură de argint;
- modificarea artificială a precipitațiilor și a norilor.
- și recomandă:
- hail‑pad‑uri,
- rețea de pluviometre,
- monitorizare sistematică în zona protejată, de intervenție și în aval.
După acest moment de luciditate tehnică, urmează… un deceniu de somn.
Recomandările nu se pun în practică, rețeaua nu se construiește, monitorizarea rămâne la stadiu de PowerPoint.
| Element recomandat (2016) | Implementare reală |
| Rețea pluviometre extinsă | Inexistentă |
| Zone martor în aval | Inexistente (confirmă ANM) |
| Monitorizare sistematică | Nu e realizată de ANM |
| Evaluare cumulativă pe program | Inexistentă |
Așa arată, în practică, „principiul precauției”: știm ce ar trebui făcut, nu facem, dar bifăm la dosar că „avem studii”.
Aviz de mediu cu autodeclarație
Articolul 27 din Legea 173/2008 pare scris special pentru confortul producătorului:
- Avizul de mediu pentru exploatare se emite:
- pe baza documentului care atestă „lipsa nocivității materialelor”,
- document emis… de cine proiectează și produce rachetele.
Adică:
| Actor | Rol pe hârtie | Rol în realitate |
| Proiectant / producător | Furnizează date tehnice „independente” | Furnizează propriul certificat |
| Autoritatea de mediu | Verifică nocivitatea materialelor | Se bazează pe hârtiile producătorului |
| Sistem SNACP | Respectă legea | Ocolește orice evaluare reală a impactului cumulativ |
În plus:
- există un acord de mediu unic din 2002, pentru un singur punct de lansare, expirat în 2003;
- nu rezultă nicio autorizație de mediu pentru funcționarea efectivă a sistemului național;
- nu există evaluare strategică de mediu pentru întregul program, deși este un program național pe termen lung.
Pe scurt: avem un acoperiș legal pentru o casă care între timp s‑a extins într-un cartier întreg.
ANM: instituția care nu are nori martor
ANM este, în teorie, arbitru neutru al cerului.
În practică, confirmă negru pe alb:
- nu are rețea proprie de „zone martor” dedicate evaluării SNACP;
- nu realizează o evaluare sistematică a efectelor modficărilor artificiale asupra norilor din aval.
Dar SNACP se laudă cu „eficiență ridicată”, „zone protejate”, „pagube inexistente”.
Cum se împacă?
- prin rapoarte contractate chiar de SNACP, cu firme/ONG‑uri plătite din același buget;
- rapoarte care:
- confundă lipsa plângerilor cu absența pagubelor;
- definesc „eficiența” ca raport între suprafețele declarate ca „protejate” și cele „de intervenție”;
- trasează hărți, intervievează primari, dar nu demonstrează cauzalitate.
| Întrebare științifică serioasă | Răspuns din „monitorizarea independentă” |
| A scăzut grindina datorită intervenției? | „Nu s-au raportat pagube” |
| E zona martor comparabilă cu zona tratată? | „Avem o zonă de comparație, deci e bine” |
| E separată variabilitatea naturală de efectul intervenției? | „Nu au fost plângeri” |
E ca și cum ai demonstra eficiența unui vaccin numărând câți oameni nu s‑au plâns de boală la primărie.
- Mediu? Apă? Iodură? „Nu ținem evidența, dar sigur e bine”
Două instituții cheie:
- Garda Națională de Mediu:
- nu are inventar al operatorilor,
- nu a făcut controale tematice,
- afirmă că activitatea e „o intervenție tehnologică bazată pe studii de specialitate”, fără să indice niciun studiu.
- ANMAP:
- declară că nu deține date sau studii privind acumularea de iodură de argint,
- nu efectuează analize ale concentrațiilor în sol sau apă.
Ambele pasează responsabilitatea către alte autorități. Rezultatul:
| Aspect | Situație actuală |
| Inventar operatori SNACP | Inexistent la GNM |
| Studii iodură de argint | Inexistente la ANMAP |
| Monitorizare argint în ape | Nu se face (administrație bazinală) |
| Evaluare de program SNACP | Necontractată vreodată |
E un fel de „lanț al slăbiciunilor” în care ultima verigă este – inevitabil – mediul.
Concluzia
SNACP nu e doar un experiment meteorologic.
E și un experiment sociologic: cât de puțină știință poți pune într-o politică publică care se declară „bazată pe știință” înainte să crape decorul?
Avem: aviz vechi, studiu neaplicat, monitorizare „independentă” plătită din interior,
și o instituție națională de meteorologie care nu măsoară exact ce contează.
Restul e… grindină de vorbe.
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
De la cursuri și ședințe la organizarea taskurilor: cum poate o tabletă să simplifice o zi aglomerată
HONOR Pad 20 reunește funcții pentru multitasking și organizare, un ecran 3K de 12,1 inci și o baterie de 10.100...
Guvern demis, USR decis: austeritate la MEDAT, lux la IAR Brașov
Austeritate la minister, șampanie la consiliu – „Strângem cureaua la ghișeu, lărgim cureaua la consiliu” Pe 24 septembrie, Guvernul demis...
FOTOGEOGRAFICA 2026 ajunge la ediția aniversară cu numărul 30. Vernisajul are loc la Palatul Parlamentului
Salonul Național de Fotografie FOTOGEOGRAFICA ajunge în 2026 la ediția aniversară cu numărul 30. Vernisajul este programat miercuri, 14 octombrie,...
Ce atracții turistice poți vizita în Munții Șureanu?
Dacă vrei să lași în urmă aglomerația de pe Valea Prahovei, Munții Șureanu îți oferă una dintre cele mai curate...
Wegovy® a redus grăsimea din ficat la valori normale la aproape 9 din 10 participanți cu obezitate și steatoză, într-o analiză prezentată la EASD 2026
Tratamentul cu semaglutidă a redus conținutul mediu de grăsime din ficat cu aproape două treimi, după 72 de săptămâni, potrivit...
Harta-firmelor.ro: platforma gratuită care arată cine se află în spatele companiilor din România
București, 29 septembrie 2026 – La Muzeul Național Cotroceni a avut loc lansarea volumului aniversar „REGINA. Volum in honorem arhitectei...
Cinci idei pentru a surprinde mai bine lumina de toamnă în fotografiile realizate cu telefonul
Cum te ajută seria HONOR 600 și funcțiile bazate pe AI să pui în valoare culorile și atmosfera orei de...
Viitorul tehnologiei de securitate in Europa, dezbatut la Romanian Security Fair 2026
BUCURESTI, 9 October 2026 – Reprezentanti EURALARM, ONVIF si PISA, alaturi de Messe Frankfurt si experti din industria internationala de securitate,...
ELKO anunță 5 beneficii ale supravegherii mobile cu Axis | Exemple din diferite industrii
Cerințele de securitate devin tot mai complexe, pe măsură ce amenințările și mediile evoluează. De la șantiere și spații comerciale...
Axis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov
BUCUREȘTI, 23 septembrie 2026 – Axis Communications a organizat, în perioada 22–23 septembrie, la Snagov, Axis BootCamp 2026, un eveniment construit...
HONOR a lansat în China HONOR Magic9 Pro Max, cu un flux profesional complet pentru producție cinematografică dezvoltat împreună cu ARRI
Poziționat drept un sistem cinematografic portabil, noul flagship integrează două camere de 200 MP optimizate prin ARRI Image Science, Cinematic...
Zyxel Networks le oferă furnizorilor de servicii gestionate (MSP) și companiilor în creștere posibilitatea de a face mai mult cu mai puține resurse, prin intermediulcelei mai recente actualizări Nebula
Identity Federation, Passkey și capacitățile mai inteligente de depanare ajută MSP-urile și echipele IT să-și eficientizeze fluxurile de lucru și...
-
Uncategorizedacum 7 zile
Zyxel Networks le oferă furnizorilor de servicii gestionate (MSP) și companiilor în creștere posibilitatea de a face mai mult cu mai puține resurse, prin intermediulcelei mai recente actualizări Nebula
-
Evenimentacum 6 zile
Harta-firmelor.ro: platforma gratuită care arată cine se află în spatele companiilor din România
-
Uncategorizedacum 7 zile
HONOR a lansat în China HONOR Magic9 Pro Max, cu un flux profesional complet pentru producție cinematografică dezvoltat împreună cu ARRI
-
Uncategorizedacum 7 zile
ELKO anunță 5 beneficii ale supravegherii mobile cu Axis | Exemple din diferite industrii
-
Uncategorizedacum 7 zile
Axis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov
-
Exclusivacum o zi
Guvern demis, USR decis: austeritate la MEDAT, lux la IAR Brașov
-
Evenimentacum 2 zile
FOTOGEOGRAFICA 2026 ajunge la ediția aniversară cu numărul 30. Vernisajul are loc la Palatul Parlamentului
-
Uncategorizedacum 6 zile
Viitorul tehnologiei de securitate in Europa, dezbatut la Romanian Security Fair 2026