Exclusiv
Asemanarile dintre Gheorghe Ciuhandu, Constantin Boşcodeală, Gheorghe Anghel si Andrei Volosevici/Fapte penale identice dar solutie a instantei diferita doar in cazul primarului PNL reales – Andrei Volosevici?
Proiectele de modificare a Legii privind organizarea judiciară şi a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii conţin propuneri ce constituie un regres inacceptabil în materia independenţei justiţiei. Este mesajul transmis de trei asociaţii profesionale ale magistraţilor, care denunţă tentativa ministrului Predoiu de supunere a justiţiei unui control politic.
„Asa cum am anuntat deja, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) vor participa activ, cu propuneri de modificari si observaţii argumentate, la proiectele privind modificarea legilor justitiei. Deschiderea la dialog confirma atitudinea pe care aceste organizaţii profesionale au adoptat-o în mod constant, fiind necesar sa isi exprime punctul de vedere cu privire la aspectele esenţiale privind drepturile şi interesele magistraţilor, statutul acestora, buna organizare a justiţiei ca serviciu public, elemente care trebuie raportate direct la imperativul respectarii independentei justitiei.
De aceea, subliniem inca o data, asa cum a facut-o de nenumărate ori, ca nu vom accepta nicio propunere ce constituie un regres de la garantiile deja existente privind independenta judecatorilor, a procurorilor sau a sistemului judiciar in ansamblul sau. Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni a afirmat si reafirmat independența justitiei ca fiind o condiție prealabilă apărării statului de drept şi garantării fundamentale a unui proces echitabil. Totodată, a accentuat necesitatea existentei mijloacelor prin care independenta sa poata fi asigurată, atat la nivel constituţional si legislativ, cat si inpractica de zi cu zi [de exemplu, Avizele nr. 1(2001), nr. 17(2014)]”, se arată într-un comunicat semnat de preşedinţii celor trei asociaţii: Andreea Ciucă (AMR), Dana Gîrbovan (UNJR) şi Florica Roman (AJADO).
„1. Modificarea componentei colegiilor de conducere ale instantelor suprima democratia in conducerea acestora, ignora inadmisibil opinia si votul judecatorilor si reintoarce procedura de luare a deciziilor in instante la justitia de acum un deceniu si jumatate
Colegiile de conducere ale instantelor au fost infiintate prin Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, avand urmatoarea compunere: “preşedintele, vicepreşedinţii, judecătorii inspectori şi preşedinţii de secţii, precum şi 1-2 judecători aleşi în adunarea generală a judecătorilor”.
Ulterior, legea a fost modificata, in vederea indeplinirii reformelor cerute pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, acordandu-se un rol primordial judecatorilor alesi de colegii lor, indiferent de ce functie ocupau acestia in instanta.
Modificarea componentei colegiului de conducere a fost facuta pentru ca “in reglementarea actuala (din 2005, n.n.), colegiul de conducere era format, preponderent, din judecatori si procurori cu functii de conducere, ceea ce nu asigura, in realitate, un acces democratic si extins al judecatorilor si procurorilor la procesul de luare a deciziilor”, se arata in expunerea de motive a legii din 2005 (http://www.cdep.ro/proiecte/2005/200/10/4/em214.pdf).
Or, prin proiectul supus dezbaterii, Ministrul Justitiei propune, practic, revenirea la forma initiala a legii, anterioara integrarii Romaniei in UE, fapt ce constituie un regres absolut incredibil in materia participarii democratice a judecatorilor la luarea deciziilor ce ii afecteaza in mod direct.
Astfel, conform proiectului, colegiile de conducere vor fi constituite din “preşedintele, vicepredinţii sau, după caz, vicepreşedintele, preşedinţii de secţie şi 2 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor”, ceea ce inseamna, in mod concret, ca judecatorii alesi nu au o putere decizionala reala. Nu am exclus si nu excludem posibilitatea ca din colegiul de conducere sa faca parte vicepresedintele instantei sau presedintii de sectii, si nici nu am pretins ca prezenta acestora in colegiu ar constitui o diluare a capacitatii reale de decizie, care trebuie sa fie in acord cu intersele legale si regulamentare ale instantei, precum si ale persoanelor ce o compun. Insa, nu am sustinut si nu sustinem prezenta acestora „automata” in colegiu, ci pe baza votului dat de adunarea generala.
- Desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ) nu este motivata si nu garanteaza in niciun fel ca judecatorii si procurorii nu vor mai fi interceptati, urmariti penal si trimisi in judecata pentru a fi influentati cu privire la solutiile pe care le pronunta
Desfiintarea SIIJ, fara introducerea unor garantii procedurale solide pentru judecatorii si procurorii investigati, este o propunere ce contravine in mod flagrant recomandarilor Comisiei de la Venetia cuprinse in Avizul 924/2018, si, de asemenea, reprezinta o revenire inacceptabila la situatia in care procurori cu grad de judecatorie vor putea, pe de o parte, sa ancheteze si sa trimita in judecata judecatori si procurori cu grad de Inalta Curte, iar, pe de alta parte, sa ii urmareasca penal inclusiv pentru solutiile pronuntate, situatie care face ca independenta justitiei, astfel cum este consacrata de documente internationale asumate de Romania, sa ajunga o simpla notiune, fara continut.
AMR, UNJR si AJADO au demonstrat in repetate randuri ca infiintarea SIIJ a fost o garantie necesara pentru independenta justitiei, in conditiile in care magistratii au fost anchetati pentru solutiile pronuntate, secretul deliberarii a fost incalcat de procurorii DNA, au existat magistrati trimisi in judecata si suspendati din functie pentru fapte nedeterminate sau pentru fapte ce nu exista ori pentru hotararile date, dupa cum au existat magistrati ce au fost interceptati de procurorii DNA in timpul si in legatura cu cauzele pe care le aveau de solutionat.
Hotararea Plenului CSM 225/2020, prin care s-a adoptat raportul Inspectiei Judiciare privind Respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii Judecatoresti in cauzele de competenta DNA sau in legatura cu acestea, este plina de exemple concrete, punctuale, in acest sens, vizand anchete care au reprezentat presiuni la adresa judecatorilor si procurorilor, anchete in care au fost lasate sa se scurga perioade considerabile de timp fara sa se indeplineasca acte de urmarire penala, exemplele fiind numeroase si efective in raport.
Prin Decizia 33/2018, Curtea Constitutionala a stabilit ca infiintarea Sectiei este o garantie pentru independenta individuala a judecătorilor, asigurandu-se, pe această cale, o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare. Ca atare, o astfel de garantie nu poate fi anulata decat daca este inlocuita cu o garantie superioara, exigenta pe care proiectul in discuţie nu o indeplineste.
De altfel, in sensul aratat a propus si Comisia de la Venetia eventuala regandire a SIIJ, “cu acordarea unor garanții procedurale mai solide pentru judecătorii și procurorii investigați”, si, nicidecum, prin simpla eliminare a celor deja existente. Tot Comisia de la Venetia a subliniat ca “adeziunea corpului profesional la modelu lpropus (de anchetare a magistratilor, n.n.) este o precondiție esențială a eficacității acestuia.”.
Or, consultarile repetate ale magistratilor cu privire la desfiintarea SIIJ nu au obtinut o astfel de adeziune, majoritatea larga a judecatorilor de la curtile de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie votand impotriva unor astfel de initiative.
- Nu exista independenta reala fara autonomie financiara. Perpetuarea subordonarii bugetului instantelor judecatoresti fata de Ministerul Justitiei este inadmisibila. Parchetele se bucura de independenta din acest punct de vedere
Noul proiect mentine situatia absurda in care procurorii, desi aflati, conform Constitutiei, sub autoritatea Ministrului Justitiei, au independenta bugetara, dar judecatorii, independenti potrivit Constitutiei, au bugetul administrat de Ministerul Justitiei, ministrul justitiei fiind ordonator principal de credite.
Constitutia prevede ca justitia se infaptuieste prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si instante, toate aceastea impreuna compunand puterea judecatoreasca, putere distincta in stat. Cu toate acestea, doar Inalta Curte de Casatie si Justitie este ordonator distinct de credite, in timp ce bugetele restului instantelor tin de Ministerul Justitiei, care este parte a puterii executive.
Aceasta situatie total anormala a determinat Statul Roman ca, la negocierile privind inchiderea capitolului 24 de negociere cu Uniunea Europeana, sa isi asume obligatia ca managementul fondurilor justitiei sa nu mai fie in mana Ministerului Justitiei, ci sa treaca la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Aceasta dispozitie legala nu a intrat insa niciodata in vigoare, fiind abrogata dupa prorogari succesive, cu toate ca organizaţiile noastre profesionale s-au opus expres unei astfel de modificari.
Pastrarea bugetului instantelor sub autoritatea financiara a Ministerului Justitiei, institutie cu evidenta conotatie politica, afecteaza grav independenta judecatorilor, fapt condamnat constant de judecători, din 2009 pana in prezent. Situaţia este cu atat mai grava cu cat, prin raportare la autoritatile publice din sistemul judiciar, instanţele (toate curtile de apel, tribunalele, judecătoriile) sunt singurele subordonate financiar Ministerului Justitiei, in conditiile in care preşedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie este ordonator principal pentru instanta suprema, procurorul general al Romaniei este ordonator principal de creditepentru parchete, procurorul-sef DNA este ordonator principal de credite pentru aceste unitati de parchet, preşedintele CSM este ordonator principal de credite pentru Consiliu, inspectorul-sef este ordonator principal pentru Inspectia Judiciara.
Prin Hotararea Plenului CSM 227/15 octombrie 2019 s-a statuat sesizarea Ministerului Justiţiei pentru iniţierea demersurilor legislative, în vederea preluării bugetului instanţelor, cu excepţia bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de către Consiliul Superioral Magistraturii.I nsa, in locul demersurilor concrete pentru punerea in aplicare a acestei hotrari, proiectul Legii 304/2004 confirma perpetuarea nerespectarii principiului independentei financiare a instantelor.
- Alegerea membrilor CSM de catre toti judecatorii, indiferent de gradul de jurisdictie, goleste de continut reprezentativitatea acestora in cadrul Consiliului si anuleaza importanta votului fiecarui judecator
Potrivit legii, Sectia pentru Judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii este formata din 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, 3 judecători de la curțile de apel, 2 judecători de la tribunale si 2 judecători de la judecătorii.
Aceasta compunere reflecta atentia acordata de legiuitor unei componente echilibrate a Consiliului, apte sa-i asigure capacitatea de a-si indeplini rolul constitutional, prin reflectarea corecta a ierarhiei instantelor, in acord cu principiile organizarii judiciare, stabilite de Legea 304/2004, pe fundamentul dispozitiilor constitutionale.
Prin propunerile aduse de noul proiect, acest echilibru este distrus, in conditiile in care membrii CSM nu vor mai fi alesi pe grade de jurisdictie, ci vor fi votati de toti judecatorii. Astfel, exista o disproportie vadita intre numarul judecatorilor de la judecatorie si cel de la tribunale, curti de apel, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, acesta descrescand, fireste, spre varful sistemului. Ca atare, intr-o procedura precum cea propusa prin proiectul de modificare a Legii 317/2004, judecatorii de la nivelul primei instante vor avea mereu un rol decisiv in alegerea TUTUROR membrilor CSM, ceea ce este vadit inacceptabil pentru ca transforma, practic, votul judecatorilor de la celelalte nivele ierarhice intr-o formalitate fara efecte, subordonandu-l vointei judecatorilor de la primul nivel ierarhic, pentru intreaga componenta a Sectiei pentru Judecatori a CSM.
- Reinstaurarea puterii ministrului justitiei, ca ”titular” al actiunii disciplinare exercitate impotriva judecatorilor si procurorilor, constituie, fara putinta de tagada, unul dintre cele mai clare elemente ale incercarii de supunere a justitiei de catre politic
Inlaturarea din dispozitiile Legii 317/2004 a calitatii ministrului justitiei de titular al actiunii disciplinare a reprezentat unul dintre punctele de maxima importanta pentru care organizatiile noastre profesionale au facut eforturi deosebite, cu ocazia dezbaterilor asupra modificarilor anterioare aduse legilor justitiei. Astfel, din anul 2018, ministrul justiției nu mai este titular al acțiunii disciplinare si, deci, nu mai poate să sesizeze Inspecția Judiciară in aceasta calitate speciala, singurul titular al actiunii disciplinare ramanand Inspectia Judiciara. Modificarea a reprezentat un succes evident pe calea consolidarii independentei justitiei si a fost prezentata ca atare organismelor internationale ale magistratilor din care fac parte asociatiile noastre, respectiv Asociatiei Europene a Judecatorilor (EAJ-AEM), Asociatiei Internationale a Judecatorilor (IAJ-UIM) si MEDEL.
Prin OUG 92/2018 a fost introdus un text in Legea 317/2004 potrivit caruia ministrul justitiei ”poate sesiza” Inspectia Judiciara pentru a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare de către procurori. Pe de o parte, este necesar sa subliniem ca textul nu l-a reinstaurat pe ministrul justitiei ca ”titular” al actiunii judiciare. Pe de alta parte, organizatiile noastre profesionale s-au opus unei astfel de modificari, avand in vedere ca se prevede expres posibilitatea sesizării Inspectiei Judiciare, „în scris și motivat”, de către orice persoană interesată, „cu privire la abateri disciplinare săvârșite de judecători și procurori”. În temeiul acestei norme legale, ministrul justiției poate sesiza, în scris, Inspecția Judiciară cu privire la abateri disciplinare presupus a fi săvârșite atât de judecători, cât și de procurori, atunci când există motive pentru un astfel de demers, nemaifiind necesara o accentuare a acestei posibilitati printr-un text de lege distinct.
Insa, prin proiectul in dezbatere se urmareste revenirea la forma anterioara anului 2018, ministrului justitiei recunoscandu-i-se si garantandu-i-se expres calitatea de ”titular” al actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor. Acest inadmisibil regres nu face decat sa demonstreze ca, in mod cu totul regretabil, principiile statului de drept, ca pilon al democratiei – in special separatia puterilor si cooperarea lor loiala, precum si independenta justitiei -, nu sunt decat forme fara fond.” (Cerasela N.).
Exclusiv
IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare
După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare pentru primari”
La 18 mai 2026, ziarul nostru de investigații a publicat articolul „IPJ PRAHOVA SAU «ACADEMIA DE DICTARE» PORTOCALĂ: Când uniforma de polițist devine costum de scenarist pentru fabricarea de dosare penale-fanteziste”. Pe scurt, anunțam că vremurile „glorioase” ale celebrului Portocală – magistratul care a făcut din justiția ploieșteană un reality-show cu cătușe fabricate și a fost dat afară definitiv din magistratură – bântuie iar prin IPJ Prahova.
Sub cupola „siguranței și încrederii”, unii șefi par să fi confundat fișa postului cu meseria de scenarist: dosare la comandă, declarații la dictare, primari chemați la „meditații” nu pe codul administrativ, ci pe codul „cum să-ți execuți subalternul incomod”.
Așa a apărut scena antologică: un mare șef din IPJ, pentru o zi, profesor de română. Elev: un primar din județ, membru al partidului încă la guvernare. Tema: „scrieți după dictare cum vă spun eu, ca să facem noi un dosărel”. Din fericire pentru statul de drept, edilul a mirosit de la o poștă parfumul de cătușă ilegală și nu a vrut să fie „scribul” poliției.
DGA Prahova – sucursală de „plantat” probe? Piesa pică la premieră
Planul A pică, așa că „scenariștii” mută acțiunea la DGA Prahova, unde șeful – despre care se spune că a fost „plantat” cu grijă de aceeași conducere IPJ – încearcă să repete figura. Din nou, primarul refuză rolul de figurant în piesa „Portocală 2.0”.
Ba mai mult: edilul trimite negru pe alb o adresă oficială către IPJ Prahova, în care spune clar că nu-și asumă nimic din declarația dictată și retractează tot. În acel moment, execuția sigură se transformă într-o bombă cu ceas: dacă apar și înregistrările audio-video despre care vorbesc sursele noastre, nu mai vorbim doar de o demitere, ci de o implozie de manual a unei conduceri care confundă instituția cu moșia personală.
Ședință operativă cu broboane de sudoare: „Cine vorbește cu presa?”
Acum vine partea pe care uitasem să v-o povestim: reacțiile din interior după articol.
Personajul din conducerea IPJ Prahova care s-a simțit cu „musca” pe căciulă – pardon, cu ditamai rahatul pe cap, căci ce a făcut intră, în opinia noastră, la penal – a explodat chiar în aceeași zi, la ședința operativă cu toți șefii.
Conform surselor noastre, tonul a fost mai ridicat decât oricând:
„Ați văzut în presă chestia aia cu primarul PNL? Și asta din cauza unora ca dumneavoastră, care îi mănâncă limba și vorbesc cu presa!”, ar fi tunat marele conducător.
Nu ne-ar mira deloc ca acest domn să-și dea „examenul final” de necunoaștere a legii interne și internaționale, cot la cot cu imputernicitul șef al Biroului Control Intern, comisar-șef Marian Popescu. Să ceară, de exemplu, ziarului de investigații „Incisiv de Prahova” să își predea sursele. Acolo ar fi comedia perfectă: am avea în aceeași scenă și abuz, și incultură juridică, și aroganță cu epoleți. Ar fi de plâns după ore de râs.
Dezastru la Secția 4 Poliție Sud: plângeri „evaporate” și termene depășite
Din aceeași ședință, ne „șoptește” interiorul IPJ Prahova, a ieșit la iveală și o faptă gravă: ce se întâmplă la Secția 4 Poliție Sud.
Acolo, după cum s-a discutat, plângerile, sesizările și petițiile:
- nu sunt înregistrate la timp sau deloc;
- dosarele penale care reușesc totuși să fie înregistrate au termene prăbușite cu mult peste lege.
Adică exact zona aceea de „la limita legii, cu conotații spre Codul de Procedură Penală” pe care unii șefi ar vrea să o păstreze sub preș. Ghinion: ce se discută în ședințele operative, ajunge în presă. Pentru că e de interes public. Pentru că oamenii trebuie să știe ce se face cu drepturile lor.
„Mușamalizările made in IPJ Prahova” și teza de incompetenta juridică
Nervosul-șef și prietenul de la Control Intern probabil încă se întreabă, cu o curiozitate pe care ar trebui s-o agațe în cui: „De unde știe Incisiv de Prahova tot ce se discută la noi în curte?”.
Același tip de întrebare și după dezvăluirile noastre:
„Mușamalizarea «made in I.P.J. Prahova»: Când epoleții sunt scut pentru escroci!”.
Cu un șef de IPJ (Marcel Bălan) declarat incompatibil de ANI, cu un trecut de șef SIC unde „rapoartele dispăreau și se fabricau dosare”, nu este nicio surpriză că subalternii se simt încurajați să folosească uniforma pentru combinații, intimidări și acoperirea „escrocilor de casă”. E o caracatiță a impunității care a sufocat justiția prahoveană și a transformat-o în instrument personal.
Iar acum, culmea ironiei: aceiași oameni ar putea ajunge să-și dea „teza” la capitolul legislație – internă, internațională, drepturi ale surselor și ale presei. Noi, la Incisiv de Prahova, abia așteptăm. Să vedem cât se ia la examenul de incompetenta.
Final provizoriu: „Mai mă leși?”
În timp ce unii șefi își storc mintea cum să afle cine vorbește cu presa, noi avem altă prioritate: să vorbim în continuare despre:
- dictări de declarații pentru primari;
- mușamalizări „de casă”;
- plângeri pierdute prin sertare;
- dosare cu termene făcute praf.
Restul – nervi, amenințări voalate, aluzii la „cine își mănâncă limba și vorbește cu presa” – ține de folclorul instituțional.
Noi rămânem aici, cu pixul ascuțit și cu sursele bine protejate, să consemnăm în direct cum IPJ Prahova își dă, pas cu pas, teza de incompetenta. Iar până la verdictul final, un singur mesaj pentru cei cu epoleți supărați pe presă:
„Mai mă leși?” Vom reveni cu dezvaluiri senzationale. ( Cristina T.).
Exclusiv
Incisiv de Prahova lansează „Incisiv Politic”, singurul hub de marketing politic digital profesionist – Ziarul Incisiv de Prahova
Republica IOR: când Mina își votează singură salariul, iar Darău vânează povești la Kiev
La Ministerul Economiei nu mai vorbim despre guvernanță corporativă, ci despre guvernanță de clan. În timp ce ministrul Ambrozie Irineu Darău se plimbă pe axa București–Kiev ca „luptător împotriva dezinformării”, la București, sub nasul lui, se organizează un mecanism de prăduială cu ștampilă și antet pe S.C. IOR S.A., companie strategică în industria de apărare, cu certificare NATO.
Potrivit documentelor intrate în posesia redacției, la IOR se pregătește un festin: măriri de indemnizații de peste 400%, funcții inventate, salarii obscene pentru oameni plantați politic și o baricadă birocratică ridicată special pentru a nu pătrunde nici control, nici lege, nici bun-simț.
„Eu sunt Statul, eu îmi dau voie singură!” – Modelul Mina
În centrul combinației stă Camelia Andreea Mina, funcționară de stat transformată în stat în stat. O situație de un absurd juridic care, într-o țară normală, ar duce direct la parchet, nu la mărire de leafă:
- la minister: Director al DAPS – Direcția de Administrare a Participațiilor Statului; adică omul care, în numele statului, supraveghează companiile la care statul e acționar, inclusiv IOR S.A.;
- la IOR: Președinte al Consiliului de Administrație – adică omul care conduce compania pe care, teoretic, ministerul trebuie s-o controleze.
Pe 14 mai 2026, AGOA de la IOR S.A. are pe ordinea de zi lovitura de grație: Mina, în dublul ei rol, își pregătește mărirea propriei indemnizații de la circa 4.645 lei/lună la 20.450 lei brut. Mina de la Minister îi aprobă Minei de la IOR să bage mâna până la cot în bugetul unei fabrici cu datorii la ANAF și fără Buget de Venituri și Cheltuieli aprobat pe 2026.
Conflictul de interese e betonat pe două niveluri:
- Mina controlează Mina: ministerul supraveghează compania, dar aceeași persoană e și supraveghetor, și supravegheat. Statul se uită în oglindă și își dă „ok”-ul.
- Beneficiarul își votează singur banii: creșterea indemnizației este propusă de chiar persoana care va încasa suma. OUG 109/2011 există doar ca decor, nu ca lege.
Asta nu mai e „guvernanță corporativă”. E auto-guvernanță de buzunar.
„Expertă de LinkedIn” pe hârtie, dezastru în fabrică pe teren
Pe rețelele profesionale, Camelia Mina e prezentată ca „Senior Advisor”, „expert în guvernanță strategică”, campioană la hashtag-uri cu „transparență”, „accountability” și „leadership”.
În realitate, potrivit sesizărilor oficiale ale Sindicatului Independent IOR, „expertiza” arată așa:
- numirea unui Director Financiar inexistent în actul constitutiv – Alexandru Butiseaca, funcție fantomă creată din pix;
- atribuirea unui salariu de 58.000 lei brut/lună acestui director-fantomă, în timp ce muncitorii iau circa 3.500 lei net;
- incapacitate totală de a opri degradarea fabricii, în timp ce la nivel de titulatură se flutură „Strategic Leadership”.
Cu alte cuvinte, la IOR avem „Leadership strategic” pentru sinecuri, și faliment operațional pentru companie. Muncitorii duc fabrica în spate, „experții de LinkedIn” duc indemnizațiile în conturi.
Adriana-Laura Miron: spălătoria de dosare și storcătorul de sesizări
Ce ar fi un clan fără un om de serviciu al tăcerii? În ecuația de la Economie, piesa cheie este Adriana-Laura Miron, Secretar General al ministerului, instalată prin Decizia 131/22.04.2026.
Rolul ei, potrivit documentelor și sesizărilor citate:
blocarea oricărei anchete și asigurarea imunității pentru „clanul Mina & co.”
- sesizată de sindicate despre ilegalitățile de la IOR, Miron nu reacționează;
- primește o adresă de avertizare de la AMEPIP (nr. 3120/27.03.2026) care cere respectarea legii – și o tratează ca pe o hârtie de împachetat;
- sub mandatul ei, ministerul se transformă în fortăreață: sesizările Corpului de Control sunt îngropate, iar detașările politice înlocuiesc concursurile pe merit.
Pe scurt, Miron e curățătorul oficial al urmelor. Totul într-un minister controlat politic, transformat într-un buncăr al impunității.
IOR – companie strategică, tratată ca bancomat de partid
În timp ce linia de credit de la CEC BANK trebuie renegociată – semn clar că societatea e sub presiune financiară reală – administratorii își votează creșteri de indemnizații ca și cum IOR ar fi Big Tech, nu o fabrică sufocată de datorii.
Pe 14 mai, acționarii – mii de persoane fizice și juridice, compania fiind listată la BVB (simbol AERO) – sunt chemați să valideze, în bloc:
- creșterea indemnizațiilor administratorilor de la ~4.645 lei la 20.450 lei/lună;
- numirea unui al cincilea administrator cu afiliere USR, Adrian Jean Coloman, jurist, introdus prin ordin ministerial;
- renegocierea unei linii de credit ale cărei condiții reale nu sunt clar explicate public;
- împuternicirea reprezentantului MEDAT, controlat politic, să semneze în numele companiei.
Acționarii minoritari nu au primit vreo justificare economică serioasă pentru:
- creșterea de 4 ori a indemnizațiilor,
- ieșirea discretă din scenă a lui Macoveiciuc Alexandru Costin,
- motivele reale ale renegocierii creditului.
În loc de transparență, se livrează fapte împlinite. În loc de dezbatere, se oferă ordonanță de tip „semnează și taci”.
Ministrul Darău: vânător de „fake news” la Kiev, orb la hoțiile din minister
Și, în timp ce tot acest tablou se desfășoară sub geamurile ministerului, unde este ministrul Economiei, Irineu Darău?
La Kiev, în „misiune” de combatere a dezinformării. Ironia e atât de groasă încât nici nu mai intră pe ușă:
- ministrul caută „fake news” în Ucraina,
- în timp ce ignora documentele oficiale și sesizările care vorbesc despre prădăciuni la IOR;
- deplasarea nu este decontată de minister – ceea ce deschide o întrebare simplă: cine plătește plimbările ministrului, în timp ce o companie strategică se scufundă?
Titularul portofoliului pare mai preocupat să-și lustruiască imaginea de „luptător cu propaganda”, decât să oprească jaful cu antet ministerial de acasă.
Consiliul IOR: comisari politici cu mandat până în 2030
Consiliul de Administrație al IOR S.A. a fost constituit în ianuarie 2026, cu cinci membri, mandate până în 2030, în baza art. 29¹ alin.(2) din OUG 109/2011:
- Mina Camelia Andreea – Președinte
- Ioana Marius – Membru
- Radu Gabriel – Membru
- Macaveiu Mihai Ion – Membru
- Macoveiciuc Alexandru Costin – Membru (plecat între timp, fără explicații publice)
Macoveiciuc dispare discret, e mutat deja la „Consiliul anterior” pe site. Locul lui urmează să fie luat de Adrian Jean Coloman, jurist, cu afiliere USR, introdus prin ordin al ministrului USR.
Întrebările evidente:
- De ce pleacă Macoveiciuc după doar câteva luni?
- De ce este înlocuit cu un om cu profil politic clar al partidului care controlează ministerul?
- Este acesta un consiliu de administrație sau un consiliu de partid?
Ceea ce se conturează nu e o eroare de management, ci o destructurare cu premeditare. AGOA din 14 mai riscă să betoneze definitiv controlul politic asupra unui activ strategic al României.
De la companie NATO la bancomat de partid
IOR S.A. nu este un butic privat. Este o companie cu 90 de ani de tradiție, producător din industria de apărare, cu certificare NATO AQAP 2110 și acțiuni tranzacționate la bursă.
Și totuși:
- o funcționară de minister conduce consiliul companiei pe care ministerul trebuie să o supravegheze;
- aceeași persoană propune și votează mărirea propriei indemnizații de patru ori;
- un administrator pleacă fără explicații, iar locul lui e ocupat de un om de partid;
- sindicatele și instituțiile de control trimit avertizări, iar la minister se instalează tăcerea complice.
Regulile guvernanței corporative sunt călcate în picioare, în timp ce pe hârtie se invocă standarde, proceduri și acronime.
Cine mai oprește Caracatița?
Documentele sunt pe masă. Numerele sunt clare. Structura este vizibilă cu ochiul liber: „Clanul Mina & Miron”, sub acoperișul unei conduceri politice care se preface că nu vede nimic, transformă o companie strategică într-un bancomat cu acces controlat de partid.
Domnule premier interimar, domnilor procurori, domnilor din zona de intelligence, ce altceva mai așteptați?
Când o funcționară își votează singură salariul, când un ministru se ascunde în spatele „misiunilor externe”, iar un secretar general îngroapă sesizări, nu mai vorbim de „disfuncționalități”. Vorbim de o Caracatiță de la Economie care a decis că România e doar un portofel cu resurse și o ștampilă.
ADRESA-AMEPIP-NR.312027.03.2026
RAPORT-CURENT-NR-9-DIN-08.04.2026
Întrebarea nu mai este „există dovezi?”. Întrebarea este: aveți curajul să le folosiți? (Cristina T.).
Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), într-o unitate de detenție din România ar fi fost semnalate practici care depășesc cu mult rigorile managementului ferm și intră în zona abuzului de putere.(aici)
Conform acestor surse, un director de penitenciar ar fi recurs la mutări succesive ale subalternilor dintr-o funcție în alta, aparent fără legătură directă cu interesul serviciului, ceea ce ar fi fost resimțit de personal ca formă de umilire și presiune, nu ca măsură administrativă justificată. În relatarea respectivă, conducătorul instituției este descris ca având un comportament care, în percepția unor angajați, se apropie de tiparul „hărțuirii” dintr-o poziție de autoritate.
Redacția Incisiv de Prahova, analizând aceste informații și coroborându-le cu propriile date obținute din interiorul sistemului, a identificat indicii care par să trimită către conducerea Penitenciarului de Maximă Siguranță Mărgineni și, în mod special, către directorul acestei unități, Aldea Marian, despre care unele surse susțin că ar beneficia de sprijin la nivel central.
Climat tensionat și comparații cu alte „mandate controversate”
Conform informațiilor intrate în posesia redacției, în interiorul penitenciarului Mărgineni s-ar contura un climat tensionat, marcat de acuzații privind un stil de conducere contestat și de abuzuri reclamate de personal. Situația este comparată de unele surse interne cu perioada de la Penitenciarul Jilava, din timpul unui mandat considerat controversat, în care s-ar fi vorbit despre presiuni exercitate inclusiv asupra membrilor de sindicat.
Nu vorbim, la acest moment, despre concluzii oficiale, ci despre percepții și relatări ale unor angajați care descriu o atmosferă „apăsătoare”, în care semnalarea problemelor ar fi urmată, în unele cazuri, de consecințe rapide și resimțite ca punitiv-administrative.
Evadarea din august 2025: un episod grav, multe întrebări, puține răspunsuri publice
Un episod care ridică semne majore de întrebare este incidentul grav din august 2025, când, potrivit surselor, un deținut ar fi reușit să părăsească incinta penitenciarului de maximă siguranță. Vorbim despre un tip de eveniment considerat, de regulă, extrem de serios în orice sistem de detenție, cu atât mai mult într-o unitate care se revendică a fi „de maximă siguranță”.
Până în prezent, nu există în spațiul public o prezentare detaliată și transparentă a concluziilor oficiale legate de acest incident, ceea ce alimentează, în mediul intern, suspiciuni privind posibile disfuncționalități de organizare, supraveghere sau comandă. Absența unei comunicări clare lasă loc interpretărilor și întreținerii unui climat de neîncredere.
Recompense financiare pe fondul scandalului: merit sau paradox?
În acest context tensionat, alte surse susțin că directorul penitenciarului, Aldea Marian, ar fi beneficiat de recompense financiare, inclusiv de acordarea unui „salariu de merit” de 50%. Dacă aceste informații se confirmă, apare un paradox evident: pe de o parte, relatări privind climat tensionat, acuzații de hărțuire și un incident major de securitate; pe de altă parte, recompensarea conducerii.
Această juxtapunere ridică întrebări legitime în rândul personalului și al opiniei publice cu privire la criteriile reale de evaluare a performanței în sistemul penitenciar: se recompensează rezultatele obiective și climatul sănătos de lucru sau loialități și aliniamente instituționale?
Mutări, programe împovărătoare, „sancțiuni mascate”
Conform unor relatări din interiorul Penitenciarului Mărgineni, angajații care ar fi îndrăznit să semnaleze probleme sau să formuleze critici la adresa stilului de conducere ar fi fost „recompensați” cu:
- mutări considerate abuzive,
- programe de lucru mai împovărătoare,
- sarcini suplimentare care, în ansamblu, ar duce la epuizare profesională.
Există relatări potrivit cărora mai mulți agenți din structurile de intervenție ar fi solicitat sau acceptat transferul către alte unități, invocând presiuni constante și un mediu de lucru dificil. Alți angajați care au cerut transfer ar fi fost redistribuiți, conform acestor surse, pe posturi mai solicitante, măsuri percepute ca „sancțiuni mascate”, nu ca simplă reașezare a personalului.
Mecanismul deciziei: când „acoperirea juridică” nu convinge personalul
Într-un alt articol publicat pe același site de specialitate (penitenciare.info), este conturată o imagine și mai îngrijorătoare a modului în care ar fi luate deciziile la nivelul conducerii. Informațiile apărute sugerează existența unui mecanism prin care măsurile dispuse de management ar fi susținute formal de structurile juridice și de resurse umane, astfel încât să existe o „acoperire” procedurală, chiar și atunci când fondul deciziei nu este perceput intern ca fiind justificat de nevoile reale ale instituției.
Problema semnalată nu este, așadar, utilizarea personalului „acolo unde este nevoie”, ci modul în care aceste decizii ajung să fie resimțite de angajați: ca impuse, uneori în contra voinței lor, și interpretate drept instrumente de control, presiune sau sancțiune neoficială. În acest cadru, invocarea „deficitului de personal” apare, pentru unii, mai mult ca pretext decât ca explicație reală.
„Persoana apropiată”, trecutul prin ANP și promisiunea unor dezvăluiri viitoare
Conform surselor citate în spațiul online, ar exista și o „persoană apropiată” de directorul Aldea Marian, cu un trecut legat de structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor, ale cărei legături și influențe ar urma să fie subiectul unor analize viitoare. Menționarea unei astfel de figuri în proximitatea conducerii unui penitenciar ridică, în mod natural, întrebări privind eventuale rețele de sprijin, protecție sau influență, însă aceste aspecte reclamă documentare riguroasă înainte de orice concluzie.
Redacția anunță că va reveni, într-un material separat, cu informații suplimentare pe această temă, dacă și în măsura în care datele strânse vor putea fi susținute prin probe verificabile.
Necesitatea unui control de specialitate: probe, transparență, răspundere
În contextul acestor relatări, redacția Incisiv de Prahova anunță intenția de a formula sesizări oficiale către:
- Ministerul Justiției,
- Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP),
- și alte organe abilitate,
în vederea clarificării situației semnalate.
Potrivit unor surse, ar exista deja plângeri formulate de angajați, însă până la acest moment nu sunt cunoscute public rezultatele verificărilor sau eventualele măsuri dispuse. Pentru un sistem care gestionează libertatea și siguranța publică, opacitatea nu poate fi o soluție.
Se impune, așadar, declanșarea unui control de specialitate, riguros și transparent, cu obiective clare:
- verificarea faptelor semnalate,
- stabilirea existenței sau inexistenței unor abuzuri,
- analiza climatului de muncă și a respectării drepturilor personalului,
- evaluarea modului de gestionare a incidentului grav din august 2025,
- verificarea justificării recompenselor acordate conducerii, inclusiv a salariului de merit, dacă acestea se confirmă.
Concluzie: dincolo de zvonuri, este nevoie de dosare, nu de tăcere
Într-un domeniu atât de sensibil cum este execuția pedepselor privative de libertate, acuzațiile de abuz, hărțuire și disfuncționalități de securitate nu pot rămâne la nivel de zvon sau de nemulțumire difuză. Ele trebuie verificate cu instrumente legale, de către instituții competente, în proceduri care să genereze:
- fie confirmări, urmate de măsuri ferme,
- fie infirmări motivate, care să restabilească încrederea și reputația celor vizați.
Până atunci, peste Penitenciarul de Maximă Siguranță Mărgineni – și peste alte unități în care apar semnale similare – plutește aceeași întrebare incomodă: avem de-a face cu exigență managerială dură, dar legitimă, sau cu un sistem în care puterea administrativă este folosită discreționar, în spatele unor uși care se închid nu doar în fața deținuților, ci și în fața adevărului? Vom reveni. (Cristina T.).
Ce se întâmplă când mergeți cu roțile dezechilibrate?
Dacă ați mers cel puțin o dată cu mașina și ați simțit o vibrație, sau chiar o bătaie în volan...
Cyprus Parliamentary Elections 2026: ELAM Gains Momentum Ahead of Historic Vote/Βουλευτικές Εκλογές Κύπρου 2026: Το ΕΛΑΜ πλησιάζει σε ιστορικό αποτέλεσμα
As Cyprus approaches the parliamentary elections scheduled for May 24, 2026, political analysts are closely watching the rise of ELAM...
Ce tip de sclipici arată cel mai bine pe trandafiri: fin sau granulat?
Dacă vrei răspunsul limpede de la început, ca să nu ne învârtim în jurul vazei, sclipiciul fin arată aproape întotdeauna...
Crearea de noi capacitati de producere a enegiei electrice pentru ,,CREAREA DE NOI CAPACITATI DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE PENTRU ORGANIZAȚIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAȚII “SPP 23+SPP24 RACOVIȚA”
ESTÉ Agency aniversează primul an de activitate, consolidându-și poziția ca agenție de marketing, publicitate și PR pe piața autohtonă. În acest...
IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare...
Banat, regiune gastronomică europeană, acum și la Berlin
ESTÉ Agency aniversează primul an de activitate, consolidându-și poziția ca agenție de marketing, publicitate și PR pe piața autohtonă. În acest...
SFERA ARHITECTURA S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI SFERA ARHITECTURA S.R.L.”
Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3....
Ce nu trebuie să ratezi la Bucharest Design Festival 2026: cele mai spectaculoase expoziții și evenimente creative din București
În fața unei concedieri abuzive, mulți angajați reacționează emoțional și pierd exact acel interval în care pot acționa eficient, iar...
Cat de utila poate fi o societate cooperativa de credit din Romania
Intr-o perioada in care accesul la servicii financiare devine tot mai important pentru populatie si pentru micile afaceri, societatile cooperative...
Sub conducerea Costinei Petrescu, ESTÉ Agency marchează un an de activitate în marketing, publicitate și PR. Valoarea businessurilor din portofoliu depășește 200 de milioane de euro
Banatul a câstigat titlul Regiune Gastronomica Europeana la finalul lunii aprilie. Îi vor urma Harghita si Dobrogea, care au depus...
Festivalul Internațional Shakespeare Craiova – program 2026
Banatul a câstigat titlul Regiune Gastronomica Europeana la finalul lunii aprilie. Îi vor urma Harghita si Dobrogea, care au depus...
Cum transformi un teren neamenajat rapid cu un bobcat
Ai nevoie de săpături, nivelări sau curățare de teren în București sau Ilfov? Descoperă cum un bobcat cu operator poate...
-
Evenimentacum 6 zile
Sub conducerea Costinei Petrescu, ESTÉ Agency marchează un an de activitate în marketing, publicitate și PR. Valoarea businessurilor din portofoliu depășește 200 de milioane de euro
-
Evenimentacum 5 zile
SFERA ARHITECTURA S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI SFERA ARHITECTURA S.R.L.”
-
Evenimentacum 6 zile
Ce nu trebuie să ratezi la Bucharest Design Festival 2026: cele mai spectaculoase expoziții și evenimente creative din București
-
Evenimentacum 4 zile
Crearea de noi capacitati de producere a enegiei electrice pentru ,,CREAREA DE NOI CAPACITATI DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE PENTRU ORGANIZAȚIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAȚII “SPP 23+SPP24 RACOVIȚA”
-
Evenimentacum 6 zile
Festivalul Internațional Shakespeare Craiova – program 2026
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
-
Evenimentacum 7 zileTimișoara va reprezenta România la competiția internațională Saint-Gobain de la Belgrad
-
Evenimentacum 4 zile
Banat, regiune gastronomică europeană, acum și la Berlin