Exclusiv
La 31 de ani după Revoluție încă este pus sub semnul întrebării dreptul fundamental la apărare iar judecătorii își desființează prin declarații propriile decizii definitive
Avocatii protesteaza dupa condamnarea lui Robert Rosu, dezvaluie Lumea Justitiei. Pe 21 decembrie, ora 11.00, la sediul CAB se aprind lumanari pentru asasinarea dreptului la aparare de catre ICCJ. Av Ion Cazacu: „A sosit momentul sa ne facem auzita vocea… Sa se mentioneze gravele incalcari ale dreptului la aparare provocate de completul care a solutionat cauza”. ADSA denunta anihilarea dreptului la un proces echitabil. UNBR cere verificari la CSM, Baroul Bucuresti „va decide” mai incolo
Condamnarea avocatului Robert Rosu la 5 ani inchisoare in dosarul Ferma Baneasa, pentru ca si-a exercitat profesia, reprezentandu-si clientul in fata institutiilor Statului, dupa ce la fond fusese achitat de catre Curtea de Apel Brasov a scandalizat lumea juridica. Pe unii i-a revoltat, mahnit si ingrijorat, in vreme ce pe altii i-a bagt in fibrilatii, multi gandindu-se ca si ei pot avea soarta lui Robert Rosu (foto 1), de a fi condamnati pentru ca si-au facut profesia de avocat. Cazurile nu sunt singulare, retelele de socializare abundand de reactii ale avocatilor si chiar magistratilor care cer masuri dupa scandaloasa solutie pronuntata de completul ICCJ format din judecatorii Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie.
Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (UNBR) a anuntat deja ca va cere Consiliului Superior al Magistraturii si Inspectiei Judiciare sa efectueze o verificare temeinica privind modul in care au fost administrate probele in dosarul Ferma Baneasa in faza judecarii apelului la ICCJ. Solicitarea UNBR are la baza tocmai discreptanta dintre solutia pronuntata de judecatorul Costel Cristinel Ghigheci de la Curtea de Apel Brasov (de achitare a lui Robert Rosu dupa administrarea tuturor probelor) si solutia completului condus de Ionut Matei la ICCJ (de condamnare la 5 ani de inchisoare cu o aparenta cercetare judecatoreasca efectuata) care se traduce intr-o actiune de „represiune de natura penala asupra avocatului pentru consultatiile si sustinerile facute” si evidentiaza „slabiciunile sistemului, cu consecinte grave asupra credibilitatii justitiei”.
In ce priveste Baroul Bucuresti din care face parte si avocatul Robert Rosu, pana la acest moment, decanul Ion Dragne a anuntat ca „va decide” in zilele urmatoare „masurile care se impun pentru respectarea principiilor de exercitare a profesiei de avocat, cu respectarea legii, in conditii de siguranta profesionala si personala a avocatilor”.
Avocatul Ion Cazacu: „Opinia publica trebuie sa fie informata ca, in multe sali de sedinta, nu numai la cea mai inalta instanta judecatoreasca din Romania si nu numai in fata acestui complet, apararea a fost minimizata, timorata, paralizata prin atitudine si masuri, transformata in cenusareasa sistemului judiciar din Romania”
O reactie categorica si binevenita a avut si maestrul Ion Cazacu (foto 2), cel care, fiind avocatul uneia dintre partile din dosarul Ferma Baneasa, a avut ocazia sa participe in direct la executia comisa de completul lui Matei. Caci, daca cineva se indoia de acest lucru, luarea de pozitie a avocatului Ion Cazacu vine sa arate categoric care a fost atitudinea acestui complet si ce s-a intamplat in dosar:
„Sa se mentioneze gravele incalcari ale dreptului la aparare, provocate la fiecare sedinta de judecata de completul care a solutionat cauza, incalcari care au condus si la solutia nedreapta pentru colegul nostru”, puncteaza Ion Cazacu.
Din acest motiv, avocatul Ion Cazacu considera ca „a sosit momentul sa ne facem auzita vocea si in public, nu numai in salile de judecata, si sa ne aparam profesia, pentru ca, fara aparare, fara respectarea principiilor procesului penal privind egalitatea armelor si echitatea procedurilor, nu putem avea un act de justitie coerent, acesta fiind unul dintre pilonii societatii democratice, pe care ne straduim sa o construim in ultimii 30 de ani”.
Prodecanul Baroului Cluj avocatul Victor Rusa: „Propun suspendarea partiala a activitatii serviciului de asistenta judiciara, pana la redactarea hotararii ICCJ”
Lucru complet real, de vreme ce, in mediul online – acolo unde avocatii trateaza altfel cazul lui Robert Rosu, decat luarile de pozitie oficiale ale institutiilor de reprezentare – condamnarea lui Robert Rosu de catre completul lui Matei este vazuta ca un afront adus profesiei de avocat. Din acest motiv, s-a discutat intens despre posibilitatea boicotarii sedintelor de judecata ale completului format din judecatorii ICCJ Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie, vorbindu-se despre posibilitatea ca niciun avocat sa nu mai participe la sedintele de judecata ale acestui complet, atata timp cat serviciile de consultanta oferite de un avocat, coleg de-al lor, sunt considerate nelegale.
De altfel, prodecanul Baroului Cluj, avocatul Victor Rusa a propus ca avocatii sa nu mai asigure oficiile pana cand Inalta Curte nu va redacta hotararea in cazul avocatului Robert Rosu. Intr-o postare pe grupul oficial al Baroului Cluj, prodecanul Rusa a propus raportat la art 406 Cod procedura penala, „suspendarea partiala a activitatii serviciului de asistenta judiciara, pana la redactarea hotararii” de catre ICCJ in dosarul Ferma Baneasa.
„In concret, sa nu fie desemnati aparatori din oficiu, decat pentru un numar redus de cauze, pentru a determina motivarea urgenta a deciziei de catre ICCJ. Dupa redactarea hotararii si analizarea continutului ei, putem sa stabilim o noua forma de protest”, puncteaza Rusa.
ADSA: Dreptul la aparare asasinat in Romania la ICCJ
Si nu doar asta. Tot in mediul online s-a programat pentru data de 21 decembrie 2020, orele 11.00, ca in fata sediului Curtii de Apel Bucuresti sa participe in semn de protest fata de solutia lui Matei avocatii care sunt de parere ca prin aceasta hotarare „dreptul la aparare a fost asasinat in Romania la ICCJ”.
Intr-un comunicat de presa emis la finalul acestei saptamani, Asociatia pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor (ADSA) a anuntat ca se alatura avocatilor care se vor duce luni, 21 decembrie 2020, la sediul CAB (unde e afla si sediul UNBR) si „va aprinde o lumanare la mormantul dreptului la aparare, asasinat de unii magistrati”.
In anuntul sau, ADSA a precizat ca reactia avocatilor din Romania de a protesta dupa solutia ICCJ de condamnare a avocatului Robert Rosu vine ca urmare a nevoii sociale fundamentale a cetatenilor, pentru protejarea dreptului la aparare si asigurarea securitatii juridice. Cu atat mai mult cu cat, puncteaza ADSA in comunicat, „presiunile exercitate asupra avocatilor, nerespectarea dreptului la aparare, precum si minimalizarea pana la umilinta, a rolului avocatului in Sistemul de Justitie sunt de natura a anihila in totalitate dreptul la un proces echitabil”.
De precizat este si faptul ca in spatiul virutal a fost lansata o petitie intitulata „Semnezi pentru a se face dreptate in cazul avocatului Robert Rosu”, initiata de avocata Eugenia Radoi.
Pana in acest moment petitia a strans peste 1.700 de semnaturi si poate fi semnata AICI.
Redam comunicatul ADSA:
„Sa aprindem o lumanare pentru dreptul la aparare asasinat in Romania !!!
Avand in vedere starea actuala a Sistemului de Justitie din Romania, care a determinat luarea de pozitii publice a unui numar mare de avocati din tara, pentru revenirea la respectarea principiilor de drept si asigurarea securitatii juridice a fiecarui cetatean,
Asociatia pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor din Romania se alatura colegilor avocati care vor fi prezenti luni, 21 decembrie 2020, incepand cu ora 11.00, la sediul Palatului de Justitie din Bucuresti, sediu ce gazduieste Uniunea Nationala a Barourilor din Romania.
Membrii ADSA vor aprinde o lumanare la mormantul dreptului la aparare, asasinat de unii magistrati.
Salutam totodata sustinerea intregului corp profesional, care isi va arata solidaritatea pentru aplicarea acelorasi principii, si luarea de pozitii publice exprimate la sediile curtilor de apel si tribunalelor din marile orase.
Reactia avocatilor din Romania vine ca urmare a nevoii sociale fundamentale a cetatenilor, pentru protejarea dreptului la aparare si asigurarea securitatii juridice, intr-un stat democratic, principii constitutionale incalcate din ce in ce mai mult, in ultimii 20 de ani, de catre unii membri ai sistemului judiciar.
Presiunile exercitate asupra avocatilor in decursul timpului, nerespectarea prevederilor legale privind dreptul la aparare, precum si minimalizarea pana la umilinta, a rolului avocatului in Sistemul de Justitie sunt de natura a anihila in totalitate, dreptul la un proces echitabil al oricarui cetatean din Romania.
Numarul din ce in ce mai mare al situatiilor, in care cetatenii romani devin victime ale unui sistem de justitie tot mai putred, a fost completat de cazul unui AVOCAT al Baroului Bucuresti, recent condamnat, ceea ce determina nevoia reactiei publice a avocatilor, abilitati de lege pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, astfel incat Justitia sa revina la o functionare in limitele stabilite de lege si Constitutie.
Tolerarea la infinit a derapajelor determina distrugerea democratiei constitutionale si disparitia statului de drept.
- D. S. A.”
Redam postarea avocatului Ion Cazacu:
„Doresc sa salut initiativa UNBR de a sesiza Inspectia Judiciara a CSM in legatura cu cazul colegului nostru ROSU ROBERT MIHAITA. Sunt mandru de solidaritatea majoritatii avocatilor, in aceste momente dificile pentru profesia noastra.
Vreau, de la inceput, sa afirm ca nu critic solutia in acest dosar, desi disp.art.10 din Conventia Europeana privind Drepturile Omului imi permit acest lucru, mai ales ca participant direct la procedurile judiciare care au condus la o solutie, as putea spune, istorica in acest dosar.
Important este ca in aceasta sesizare sa se mentioneze gravele incalcari ale dreptului la aparare, provocate constant, la fiecare sedinta de judecata, de completul care a solutionat cauza, incalcari care au condus si la solutia nedreapta pentru colegul nostru.
Opinia publica trebuie sa fie informata ca, in multe sali de sedinta, nu numai la cea mai inalta Instanta judecatoreasca din Romania si nu numai in fata acestui complet, apararea a fost minimizata, timorata, paralizata prin atitudine si masuri, transformata in cenusareasa sistemului judiciar din Romania.
S-a profitat oare de faptul ca legiuitorul a uitat sa prevada, in reglementarile legale, apararea ca functie a procesului penal?
Cred ca a sosit momentul sa ne facem auzita vocea si in public, nu numai in salile de judecata, si sa ne aparam profesia, pentru ca, fara aparare, fara respectarea principiilor procesului penal privind egalitatea armelor si echitatea procedurilor, nu putem avea un act de justitie coerent, acesta fiind unul dintre pilonii societatii democratice, pe care ne straduim sa o construim in ultimii 30 de ani.
Este momentul sa aratam cu fermitate, societatii civile si institutiilor, ca suntem participanti responsabili la actul de justitie, ca ne caracterizeaza profesionalismul si deontologia si ca solicitam RESPECT din partea tuturor, asa cum facem noi, in fiecare zi, in timpul urmaririi penale, in salile de judecata si dupa terminarea procedurilor.
Avocat Ion Cazacu” (Irinel I.).

Exclusiv
Raportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”
Statul român, elevul care copiază la democrație
Departamentul de Stat al SUA, care mai aruncă din când în când un ochi și spre marginea Uniunii Europene, notează politicos în raport: România are legi frumoase, pe hârtie lucioasă, dar autoritățile le folosesc cam cum folosim noi manualele școlare: doar la început de an, pentru poză.
Legea zice clar că părțile interesate trebuie consultate. În practică, instituțiile publice preferă metoda autohtonă: „Noi decidem, voi aflați de la televizor”. Consultările publice sunt bifate cu un PDF aruncat pe un site obscur, două zile lucrătoare înainte de decizie, la ora 17.50. Evaluările de impact există mai mult ca să dea bine în frazele comunicatelor de presă.
Raportul SUA, citat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), spune pe șleau: modificări legislative făcute în grabă, reguli aplicate inconsecvent, lipsă de predictibilitate legislativă. Traducere liberă: „România legiferează la inspirație și aplică la noroc”.
Poliția Penitenciară: reformă de tip „surpriză în plic”
În tot acest haos legislativ, Poliția Penitenciară nu este vreo insulă de perfecțiune. Problemele semnalate de sindicate sunt aceleași: schimbări de legi și salarii cu dedicație, reforme croite în spatele ușilor închise, dar aplicate pe spinarea personalului din teren.
Ani la rând, organizațiile sindicale au cerut ceva elementar într-o democrație:
– transparență înainte de decizie,
– fundamentare reală a reformelor,
– consultare cu cei care chiar lucrează în sistem.
Răspunsul clasic al sistemului? O combinație între tăcere instituțională și „vă anunțăm noi după ce se publică în Monitorul Oficial”. Adică tipicul model românesc de dialog social: monolog.
ANP, progres cu frâna de mână trasă
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) pare să fi înțeles, în ultimele trei semestre, că nu poate face reformă doar cu rigla pe hârtie și semnătura directorului. A apărut, în sfârșit, ceva mai multă transparență, ceva mai multe discuții cu sindicatele, ceva mai multă consultare.
Dar chiar și FSANP admite: progresele vin „cu unele scăpări”.
Adică, pe românește:
– se mai uită să consulte,
– se mai grăbesc cu o organigramă,
– se mai obosește cineva să anunțe după, nu înainte.
Nu mai suntem în epoca „decidem totul pe sub masă”, dar încă nu am ajuns în epoca „decidem împreună, cu dovezi, argumente și impact calculat”. Suntem în epoca intermediară „vă anunțăm… uneori”.
Reforma cu consultare după ce ai desenat schema
Raportul american nu analizează direct ANP sau Poliția Penitenciară. Dar diagnosticul general – consultare insuficientă, evaluări de impact limitate, lipsă de predictibilitate – se potrivește perfect cu ce reclamă sindicatele din sistemul penitenciar.
Se vorbește frumos despre „reformă” și „modernizare”, dar practica arată așa:
– mai întâi se desenează organigramele în birouri,
– apoi se împart funcțiile,
– abia la final se mimează consultarea, ca să existe „proces-verbal”.
Sindicatele spun clar: reforma trebuie făcută cu fundamentare, transparență și consultare înainte de decizie, nu după ce totul e stabilit, parafat și ștampilat. În momentul în care angajații află din documente oficiale ce „viitor luminos” li s-a pregătit, reforma nu mai e reformă – e un fapt împlinit.
România, campioană la legi frumoase și aplicare „la inspirație”
Raportul SUA pune punctul pe i: România are legislație de stat modern, european, dar comportament de stat care se fofilează. Tot ce înseamnă consultare publică, transparență și evaluare de impact este tratat ca un moft birocratic, nu ca o obligație democratică.
În Poliția Penitenciară, tabloul este același, doar că se vede mai clar:
– personalul lucrează într-un sistem în continuă „reformare”,
– regulile se schimbă din mers,
– salariile și drepturile sunt ajustate după logici necunoscute,
– consultarea vine, când vine, prea târziu.
Iar când Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor pune aceste probleme în paralel cu diagnosticul Departamentului de Stat al SUA, concluzia e tăioasă: nu e o întâmplare, e un mod de guvernare.
Concluzie: fără consultare reală, reforma rămâne doar un slogan
Mesajul de fond, atât din raportul american, cât și din vocea sindicatelor din Poliția Penitenciară, este simplu:
– dacă vrei stat modern, nu faci legi pe genunchi;
– dacă vrei instituții credibile, nu le reformezi din pix, în biroul unui șef;
– dacă vrei respect, nu tratezi consultarea ca pe o formalitate de bifat.
Progresele ANP în transparență și dialog sunt reale, dar fragile.
„Unele scăpări” pot deveni, foarte ușor, un pas înapoi, dacă modelul național – consultare puțină, impact neanalizat, reguli schimbate peste noapte – rămâne regula nescrisă a administrației.
Până când consultarea nu devine regulă, iar „reforma” nu se face cu cei care o trăiesc, nu împotriva lor, România va rămâne în rapoarte exact acolo unde este și acum: campioană la declarații și performer mediocru la democrație aplicată. (Cerasela N.).
N. R – Sursa temei și a paralelei cu Poliția Penitenciară: Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, pe baza raportului Departamentului de Stat al SUA.
Exclusiv
Dosarul Antigrindină – Partea a II a– Monopol, conflicte de interese, pseudo-monitorizare. Antigrindina, SRL: același furnizor, același arbitru, același câștigător
Știința de carton: cum se face meteorologie cu Excel și fără nori
Oficial, România are un sistem „modern, eficient, bazat pe studii de specialitate”.
Neoficial, sistemul pare bazat pe o formulă simplă:
Avem un aviz vechi, câteva hârtii, un ONG binevoitor și foarte multă imaginație.Studiul care știe, instituțiile care uită
Un studiu tehnic intern din 2016, făcut cu participarea ANM și a proiectantului general, spune negru pe alb:
- că există două tipuri de impact:
- poluarea aerului, solului și apei cu produși de reacție și iodură de argint;
- modificarea artificială a precipitațiilor și a norilor.
- și recomandă:
- hail‑pad‑uri,
- rețea de pluviometre,
- monitorizare sistematică în zona protejată, de intervenție și în aval.
După acest moment de luciditate tehnică, urmează… un deceniu de somn.
Recomandările nu se pun în practică, rețeaua nu se construiește, monitorizarea rămâne la stadiu de PowerPoint.
| Element recomandat (2016) | Implementare reală |
| Rețea pluviometre extinsă | Inexistentă |
| Zone martor în aval | Inexistente (confirmă ANM) |
| Monitorizare sistematică | Nu e realizată de ANM |
| Evaluare cumulativă pe program | Inexistentă |
Așa arată, în practică, „principiul precauției”: știm ce ar trebui făcut, nu facem, dar bifăm la dosar că „avem studii”.
Aviz de mediu cu autodeclarație
Articolul 27 din Legea 173/2008 pare scris special pentru confortul producătorului:
- Avizul de mediu pentru exploatare se emite:
- pe baza documentului care atestă „lipsa nocivității materialelor”,
- document emis… de cine proiectează și produce rachetele.
Adică:
| Actor | Rol pe hârtie | Rol în realitate |
| Proiectant / producător | Furnizează date tehnice „independente” | Furnizează propriul certificat |
| Autoritatea de mediu | Verifică nocivitatea materialelor | Se bazează pe hârtiile producătorului |
| Sistem SNACP | Respectă legea | Ocolește orice evaluare reală a impactului cumulativ |
În plus:
- există un acord de mediu unic din 2002, pentru un singur punct de lansare, expirat în 2003;
- nu rezultă nicio autorizație de mediu pentru funcționarea efectivă a sistemului național;
- nu există evaluare strategică de mediu pentru întregul program, deși este un program național pe termen lung.
Pe scurt: avem un acoperiș legal pentru o casă care între timp s‑a extins într-un cartier întreg.
ANM: instituția care nu are nori martor
ANM este, în teorie, arbitru neutru al cerului.
În practică, confirmă negru pe alb:
- nu are rețea proprie de „zone martor” dedicate evaluării SNACP;
- nu realizează o evaluare sistematică a efectelor modficărilor artificiale asupra norilor din aval.
Dar SNACP se laudă cu „eficiență ridicată”, „zone protejate”, „pagube inexistente”.
Cum se împacă?
- prin rapoarte contractate chiar de SNACP, cu firme/ONG‑uri plătite din același buget;
- rapoarte care:
- confundă lipsa plângerilor cu absența pagubelor;
- definesc „eficiența” ca raport între suprafețele declarate ca „protejate” și cele „de intervenție”;
- trasează hărți, intervievează primari, dar nu demonstrează cauzalitate.
| Întrebare științifică serioasă | Răspuns din „monitorizarea independentă” |
| A scăzut grindina datorită intervenției? | „Nu s-au raportat pagube” |
| E zona martor comparabilă cu zona tratată? | „Avem o zonă de comparație, deci e bine” |
| E separată variabilitatea naturală de efectul intervenției? | „Nu au fost plângeri” |
E ca și cum ai demonstra eficiența unui vaccin numărând câți oameni nu s‑au plâns de boală la primărie.
- Mediu? Apă? Iodură? „Nu ținem evidența, dar sigur e bine”
Două instituții cheie:
- Garda Națională de Mediu:
- nu are inventar al operatorilor,
- nu a făcut controale tematice,
- afirmă că activitatea e „o intervenție tehnologică bazată pe studii de specialitate”, fără să indice niciun studiu.
- ANMAP:
- declară că nu deține date sau studii privind acumularea de iodură de argint,
- nu efectuează analize ale concentrațiilor în sol sau apă.
Ambele pasează responsabilitatea către alte autorități. Rezultatul:
| Aspect | Situație actuală |
| Inventar operatori SNACP | Inexistent la GNM |
| Studii iodură de argint | Inexistente la ANMAP |
| Monitorizare argint în ape | Nu se face (administrație bazinală) |
| Evaluare de program SNACP | Necontractată vreodată |
E un fel de „lanț al slăbiciunilor” în care ultima verigă este – inevitabil – mediul.
Concluzia
SNACP nu e doar un experiment meteorologic.
E și un experiment sociologic: cât de puțină știință poți pune într-o politică publică care se declară „bazată pe știință” înainte să crape decorul?
Avem: aviz vechi, studiu neaplicat, monitorizare „independentă” plătită din interior,
și o instituție națională de meteorologie care nu măsoară exact ce contează.
Restul e… grindină de vorbe.
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112 – Ziarul Incisiv de Prahova
„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA
În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost spus la o șuetă între „ștabi”. De ani de zile, „Grădinița de Cadre” crește și îngrașă personaje care, în orice sistem normal, ar fi material didactic pentru cursul „Așa nu”. La noi, însă, sunt promovați, puși pe funcții, protejați și, când devin prea toxici, sunt trecuți la pensie „ca proștii”, dar cu drepturi întregi.
Episodul 60 al serialului „Grădinița de cadre din IPJ Prahova” îi prinde pe toți în poză: de la „Pinochio de Băicoi” – Stoican, omul care visa să devină adjunct la Câmpina pe filieră politică, până la polițistul‑vânzător de legume, Diaconu Daniel, și „influencerița” de proximitate, Florentina, ajunsă înapoi la tarabă după ce SIPI i-a ciupit uniforma.
PLANUL LUI STOICAN: AȘTEPTĂM PREMIERUL, NU JUSTIȚIA
Stoican, acest Pinochio cu epolet, a avut un plan simplu, de manualul șmecherului de provincie:
– trage de concedii și combinații până se schimbă guvernul;
– dacă „iese cine trebuie premier”, filiera politică îl propulsează adjunct la Poliția Câmpina;
– între timp, anchetele, dezvăluirile și dosarele mai pot aștepta.
Doar că socoteala din biroul cu aer condiționat nu s-a potrivit cu cea a urnelor. Premierul visat n-a ieșit inca, combinația a crăpat, iar dezvăluirile din presă (din Incisiv de Prahova) i-au tăiat calea de rezervă: a rămas doar ieșirea la pensie. Fără funcție, fără apogeu de carieră, fără aplauzele șefilor – doar cu un dosar gros de suspiciuni și cu o „legendă” în IPJ: „ăla care a jucat la politic și a ieșit la pensie ca prostul”.
DE LA MANELIȘTI ȘANTAJIȘTI LA VÂNZĂTORI ÎN PIAȚĂ: BĂICOI, NOUA CAPITALĂ A RIDICOLULUI
După episoadele cu maneliști, șantajiști și dispeceri de lux care vând informații din dosare penale ca la tarabă, serialul se mută în decorul perfect: Băicoi – locul unde statutul de polițist se îmbină armonios cu franzele, flori, legume și TikTok‑uri indecente în uniformă.
Dacă în capitolele anterioare am văzut cum se fac polițiștii „de carieră” la IPJ Prahova, acum vedem și cum se transformă în vânzători sezonieri, cum se negociază incompatibilitatea cu „produse bio” și cum se schimbă viața unui polițist „demn” de investigații criminale: de la beat la volan și prieteni sacrificați, la taraba socrilor și protecția șefilor.
ACCIDENTUL „EDUCATIV”: CÂND POLIȚISTUL E BEAT, PRIETENUL IA DOSARUL
În urmă cu mai bine de zece ani, la Câmpina, un episod de manual arată cum se formează „caracterul” unui cadru din IPJ Prahova.
Polițist la ordine publică, Diaconu Daniel, se urcă beat la volan, în timpul liber, cu un prieten în dreapta. Face accident aproape de sediul poliției. Normal, într-un stat normal, ar fi urmat testarea lui Diaconu, dosar penal pentru conducere sub influența alcoolului, eventual darea afară din Poliție.
În Prahova, însă, „soluția” a fost alta: prietenul – nici el vreun sfânt, tot băut – își asumă că el a condus. E testat, iese cu alcoolemie de infracțiune, i se deschide dosar penal. A doua zi, devine conștient că a fost folosit ca paratrăsnet: revine, spune adevărul, recunoaște că era pasager, nu șofer.
Problema? Trecuseră peste 24 de ore. Diaconu nu mai putea fi testat. Parchetul și polițistul care instrumenta cazul (acum, pensionar liniștit) se aleg cu o rușine procedurală, dar puzzle‑ul se rezolvă elegant:
– prietenul este acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului;
– Diaconu de instigare la mărturie mincinoasă;
– în instanță, se spală totul „din lipsă de probe”.
Morală pentru sistem? Nu: pentru ei, o lecție tehnică. De atunci, în cazuri cu șofer neclar, polițiștii au început să testeze și șoferul, și pasagerii. Deci, da, din mizeria asta, România a câștigat cel puțin o mică procedură în plus. Pe spatele cui? Pe spatele unui prieten trimis la înaintare, ca prostul.
CARIERĂ CU „SUCCESURI”: DIN ORDINE PUBLICĂ LA AJUTOR ȘEF DE POST ȘI APOI LA INVESTIGAȚII CRIMINALE
După episodul rușinos cu accidentul, Diaconu nu e dat afară, nu e marginalizat, nu e exemplu negativ. Dimpotrivă, viața merge mai departe:
– se căsătorește cu fiica unui „ștab” de la Școala de Agenți de Poliție Câmpina;
– face un copil;
– este plantat ajutor de șef de post la Bănești.
La Bănești, se remarcă prin două calități „prețioase”: lenea și talentul de a fenta munca. În subordinea lui ajunge o tânără polițistă, Ciorobea Florentina, fiica unor comercianți de fructe și flori din piața Câmpina. Restul e clasic: el șef, ea subordonată, relație extraconjugală, familie ruptă, copil lăsat în urmă, Diaconu se mută cu Florentina, mai tânără cu vreo zece ani.
Într-un sistem normal, un asemenea scandal ar fi semnal de alarmă. În Prahova, e doar „viață personală”. Și se rezolvă, cum altfel, prin… mutare.
MUTAȚIA MINUNE: DE LA BĂNEȘTI LA BĂICOI, PE FRUCTE, LEGUME ȘI MILOGELI
Anul 2023 aduce „saltul” profesional: prin milogeli și insistențe, dar și cu fructe, legume, flori și presiunea conflictelor de la Câmpina, Diaconu este mutat de la Bănești la Băicoi. Nu oricum, ci cu ajutorul socrilor din piață și al lui Stoican, „Pinochio de Băicoi”.
De aici, datoria morală e clară: Diaconu nu mai este doar polițist, este „omul lor”. Răsplătește ajutorul lucrând cum i se dictează în dosare, integrându-se perfect în atmosfera deja descrisă a IPJ Prahova: „prieteniile” contează, faptele se ajustează, adevărul se poate negocia.
DUBLĂ VIAȚĂ OFICIALĂ: POLIȚIST LA INVESTIGAȚII, VÂNZĂTOR LA TARABĂ
La suprafață, avem un cuplu de cadre „respectabile”:
– el: Diaconu Daniel, polițist la investigații criminale la Băicoi;
– ea: Ciorobea devenită Diaconu Florentina, polițistă la proximitate, prietenă bună cu Ciubuciu Miruna – aceeași cu pozele indecente și atitudinea de „divă” în uniformă.
În realitate, în afara orelor de program, cei doi sunt ceea ce nu au voie să fie prin lege: comercianți. Vând fructe, legume și flori la taraba tatălui Florentinei în piața Câmpina, la sensul giratoriu, pe la țară… Oriunde merge marfa. Ambii, polițiști activi.
Întrebați, vor spune că activitatea e „ocazională”. Doar că „ocazionalul” ăsta ține ani de zile, e cunoscut de toată lumea și e în flagrant conflict cu Statutul polițistului și regimul incompatibilităților.
BCI, PRODUSELE BIO ȘI INCOMPATIBILITATEA CARE SE TRATEAZĂ CU PLASE
Când apar sesizări, intră timid în scenă Biroul de Control Intern (BCI). Teoretic, ar trebui să fie „paznicul” integrității. Practic, în acest caz, BCI e mai degrabă un client fidel.
Se fac verificări „de formă” pe incompatibilitatea celor doi. Între timp, părinții Florentinei, comercianți cu vechime, livrează fructe, legume, flori – toate „bio”, desigur – către anumite birouri și persoane din conducerea IPJ Prahova. După care, incompatibilitatea dispare ca prin minune în ceață. Cazul se „liniștește”.
Toată lumea știe că polițiștii vând în piață. Nimeni nu ia măsuri. Pentru că la IPJ Prahova, legea e negociabilă, dar o plasă de produse bio poate fi, uneori, mai convingătoare decât un articol de lege.
SIPI INTRĂ ÎN SCENĂ: CÂND VIN SERVICIILE, DISPAR UNIFORMELE ȘI APARE DEMISIA
Florentina, între timp, crește în uniformă. Ajunge polițistă la proximitate în Băicoi, locul unde haina statului se poartă cu atitudinea de „vedetă”. Prietenă și colegă apropiată cu Ciubuciu Miruna – deja cunoscută pentru poze indecente prin instituție și atitudine de „influenceriță” în uniformă (aici) – Florentina urmează același traseu:
- poze provocatoare,
- ținute și atitudini nepotrivite unui polițist,
- TikTok-uri și filmări din birou și din sediul de poliție,
- totul postat pe rețele sociale, apoi șters în grabă după ce BCI bate la ușă.
Imaginea ei publică este un amestec de:
- manelism,
- vulgaritate,
- aer de „videochatistă” în uniformă,
- „țigăneală” asumată.
Și totul în timp ce reprezenta Poliția Română la proximitate, în Băicoi.

Când se documentezeaza mizeriile, iar incompatibilitățile devin prea evidente, SIPI intră, în sfârșit, în joc. Nu cu panseluțe, ci cu verificări, sesizări și potențiale dosare penale – inclusiv spre Agenția Națională de Integritate.
Florentina se trezește cu ANI suflându-i în ceafă și cu perspectiva unui dosar penal trimis la parchet. În fața acestui zid, „polițista de proximitate” renunță brusc la visul carierei și își dă demisia în mai 2026. Public, povestea e cosmetizată: „nu mai vrea Poliție”, s-a săturat, vrea altceva de la viață.
Realitatea: a fost la un pas de un dosar penal, iar uniforma ar fi devenit probă. Demisia e biletul de ieșire din filmul penal. Uniforma cade, rămâne șorțul de vânzătoare.
DE LA UNIFORMĂ LA ȘORȚ: ÎNAPOI ÎN PIAȚA DE FRUCTE, DAR CU POZE DE „VEDETUȚĂ”
Florentina nu mai e polițistă, dar nu iese din scenă. Se întoarce unde a fost crescută: la taraba cu fructe, legume și flori din piața Câmpina și prin punctele „strategice” ale familiei.
Pe rețelele sociale, însă, imaginea rămâne aceeași: poze maneliste, provocatoare, cu aer de videochat, țigăneală asumată și atitudine de „divă nedreptățită”. Totul pe fondul unei istorii de postări indecente chiar în uniformă, în birourile poliției, filmări și TikTok‑uri ulterior șterse după ce BCI a bătut timid la ușă.
În timp ce ea se „reinventează” ca vânzătoare cu influențe, familia – de etnie romă – jură „răzbunare eternă” pe cei de la SIPI, acuzați că au alungat „fata lor din Poliție” și au trimis-o înapoi la piață. Ca și cum problema ar fi serviciile, nu faptele.
EL RĂMÂNE POLIȚIST, EA DEVINE LEGAL VÂNZĂTOARE. PE LEGITIMAȚIE SCRIE ÎNSĂ „POLIȚIA ROMÂNĂ”, NU „PIAȚA AGROALIMENTARĂ”
Cea mai mare ironie rămâne Diaconu Daniel. După tot lanțul de episoade – accidentul beat, sacrificarea prietenului, relația extraconjugală, mutările pe pile, vânzarea de legume la negru, incompatibilitățile tolerat‑mascate – el este încă polițist la investigații criminale.
Soția lui, Florentina, e acum, măcar, în legalitate: vânzătoare asumată, fără uniformă, fără statut de polițist. El, însă, joacă dublu: cu legitimația în buzunar și mâinile prin lădițele de fructe, ajută discret „familia”. Pe hârtie, apără legea; în realitate, o îndoaie, o negociază și o ignoră după nevoie.
Cea mai mare insultă pentru oamenii cinstiți nu este Florentina demisionară, acum vânzătoare legală. Ci faptul că Diaconu Daniel:
- este încă polițist la investigații criminale,
- are în continuare acces la dosare, informații, anchete,
- continuă, mai rar și „cu perdea”, să ajute la taraba familiei,
- își poartă legitimația de Poliția Română ca pe un scut, nu ca pe o responsabilitate.
Și nu, pe legitimația lui nu scrie „Vânzător piață agroalimentară Câmpina”. Scrie, încă, foarte clar: „Poliția Română”.
CONCLUZIE: ÎN IPJ PRAHOVA, PĂCATELE NU SE PRESCRIU, SE MUTĂ LA PENSIE SAU ÎN PIAȚĂ
Serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” arată, episod după episod, același tipar:
– fraude morale și profesionale tolerate ani de zile;
– combinații politice și clanuri de influență;
– BCI care vede selectiv și se „îndulcește” ….;
– SIPI care, când mișcă, e urât, dar necesar;
– polițiști care ies la pensie „strategic”, ca să scape de răspundere;
– alții care schimbă uniforma pe șorț sau microfon de lautar, dar rămân cu aceeași mentalitate: legea este opțională, imaginea publică – o glumă.
De la „Pinochio de Băicoi” care a ratat numirea politică și a fugit la pensie, până la manelisti, vânzătorul cu epoleti și „diva” de proximitate întoarsă în piață, episodul 60 nu mai lasă loc de interpretări: IPJ Prahova nu are doar o problemă de cadre, are o problemă de structură. Și oricât ar încerca să îngroape sub covor accidentele bețive, lautarismele , tarabele incompatibile și plasele cu legume, realitatea rămâne aceeași:
Păcatele nu se prescriu cu o decizie de pensionare și nici nu se spală cu două lăzi de roșii „bio” . Vom reveni. (Cristina T.).
-
Evenimentacum 7 zileTransport Persoane Romania Germania – Topala Travel
-
Uncategorizedacum 5 zileELKO anunță 5 beneficii ale supravegherii mobile cu Axis | Exemple din diferite industrii
-
Evenimentacum 3 zileHarta-firmelor.ro: platforma gratuită care arată cine se află în spatele companiilor din România
-
Uncategorizedacum 6 zileDe la streaming la gaming: divertisment pentru serile de toamnă
-
Uncategorizedacum 5 zileHONOR a lansat în China HONOR Magic9 Pro Max, cu un flux profesional complet pentru producție cinematografică dezvoltat împreună cu ARRI
-
Uncategorizedacum 5 zileZyxel Networks le oferă furnizorilor de servicii gestionate (MSP) și companiilor în creștere posibilitatea de a face mai mult cu mai puține resurse, prin intermediulcelei mai recente actualizări Nebula
-
Uncategorizedacum 5 zileAxis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov
-
Uncategorizedacum 4 zileViitorul tehnologiei de securitate in Europa, dezbatut la Romanian Security Fair 2026

